Piaţa muncii globale se află în plină schimbare, impulsionată de evoluţia inteligenţei artificiale şi de automatizare. În următorii ani, între 2025 şi 2030, se aşteaptă o creştere semnificativă a cererii pentru specialişti în domeniul Big Data, a inginerilor FinTech şi a profesioniştilor care lucrează cu inteligenţa artificială şi învăţarea automată. Pe lângă aceste roluri de vârf, companiile vor continua să caute dezvoltatori de software şi experţi în securitate cibernetică, pentru a proteja tot mai multe date şi infrastructuri care migrează în online.
Costurile unei breşe de securitate sunt tot mai mari, în medie aproape 5 milioane de dolari, potrivit raportului IBM din 2024, astfel încât organizaţiile se văd nevoite să aloce resurse substanţiale pentru apărarea împotriva atacurilor cibernetice. Mai mult, accesul extins la tehnologie transformă complet activitatea companiilor: peste jumătate dintre angajatori consideră că digitalizarea le va modifica modul de lucru până în 2030, iar tendinţe precum robotică, automatizare şi gestionarea energiei aduc la rândul lor schimbări majore.
Pe lângă tehnologie, creşterea costului vieţii şi inflaţia vor influenţa structura pieţei muncii. Se estimează că acestea vor afecta negativ crearea netă de locuri de muncă, însă vor amplifica în acelaşi timp cererea pentru competenţe precum gândirea creativă, rezilienţa şi flexibilitatea. Astfel, viitorul locurilor de muncă va fi modelat de nevoia de specialişti tehnici de top, dar şi de profesionişti capabili să se adapteze rapid într-un mediu în continuă schimbare.
Printre meseriile care vor domina piața muncii și sunt accesibile încă de acum, se numără cea de analist de date. Pentru a înţelege cât de deschisă e piaţa muncii din România în această direcţie, redacţia Ziare.com a discutat cu Natalia Gherman, creatoare de conţinut şi specialistă în resurse umane.
Abilitatea cea mai căutată în piața muncii, care va rezista în fața inteligenței artificiale
Analiza datelor nu e răspândită doar ca meserie în sine, ci şi ca abilitate pentru o serie foarte largă de alte meserii.
„Deja analiza datelor reprezintă probabil cel mai căutat post în piața muncii. Companiile profită de efectele pe care le au aceste tehnologii pentru a-şi realiza strategii sau pentru a le reproduce în acţiuni concrete pentru produsele lor. Şi mai ales că există acum atât de multe platforme care analizează date din toate domeniile, nu e vorba doar de o singură zonă anume. Abilitățile de analist de date sunt necesare cam în toate zonele din piața muncii, vorbim aici de zona de marketing, zona de finance, zona de operaţiuni, inclusiv pe linia de producţie din fabrici, şi zona de resurse umane”, a declarat aceasta.
Potrivit Nataliei Gherman, analiza datelor poate supraviețui şi în faţa dominaţiei inteligenţei artificiale asupra pieţei muncii.
„Aici intervine un aspect important, şi anume că partea de input pe care i-o dai AI-ului rămâne crucială. Modul în care formulezi întrebarea, datele pe care le furnizezi şi, mai apoi, zona de reinterpretare şi aplicare a acelei analize rămân tot operaţiuni umane. Ca firmă lucrezi cu multe date, te foloseşti de numeroase platforme de inteligență artificială, dar asta nu înseamnă că nu mai este nevoie de input uman. Practic, ceea ce faci e că procesul nu mai e atât de consumator de timp, dar prezenţa ta rămâne esenţială”, ne-a mai spus aceasta.
În ce programe trebuie să lucrezi ca analist de date
Acum nu mai e suficient să operezi doar în Microsoft Excel, pentru a deveni analist de date.
„Acum, softul Power BI este în trend în toate companiile, a fost implementat aproape peste tot. Lângă el, mai apar cerinţe pentru sisteme CRM, ERP şi alte platforme similare. Baza rămâne însă zona de Excel, trebuie să ştii să construieşti tabele pivot, să extragi date. Excel-ul nu mai e ceva opţional; acum e în mod obligatoriu un instrument de bază în piața muncii.
Celor aflați la început de carieră sau care vor să treacă printr-o reconversie profesională trebuie să ştie că există cursuri de statistică, de analiză de date, dar fiecare domeniu îşi are propriile particularităţi. În HR analizezi trenduri de angajare, skill-uri, profiluri; în producţie, analizezi optimizarea proceselor; etc. Sunt foarte multe direcţii.
Din păcate totuși, cred că şcoala nu te învaţă suficient şi multora oricum ne e teamă de aspectele astea la început. E vorba de pasiune şi de curajul de a pune întrebări: trebuie să înţelegi nu doar cifrele, ci şi „povestea” din spatele lor”, a mai transmis Natalia Gherman.
Domeniul analizei de date, plin de poziții entry-level. Salariile lasă de dorit
Potrivit specialistei în resurse umane, deşi şcoala nu ne pregăteşte suficient pentru o meserie în acest domeniu, companiile lansează multe posturi entry-level. Cu toate acestea, salariile pornesc de la nivelul salariului minim, insuficient în ţara noastră.
„Da, sunt destule poziţii entry level. Sunt multe companii dispuse să le ofere acestora training, pentru că au nevoie de oameni pe care să-i formeze şi să-i păstreze în companie.
În ceea ce privește salariile, depinde de companie. Într-o firmă mică, locală, nu cred că salariile depăşesc 2.500 de lei net la entry-level. În schimb, într-o multinaţională, pachetul este, evident, mai consistent, deşi bugetele standard sunt stricte şi, din nefericire, companiile nu îţi oferă spațiu de negociere la entry-level. Mai poţi ajunge pe la un salariu standard de 3.500-4.000 de lei la o corporație mai mare, pentru joburi entry-level. Abia de la nivel mid poţi negocia – după circa cinci ani de experienţă pe acel post – pentru că devii crucial într-un rol strategic”, a mai spus Natalia Gherman. (sursa)
