„Oamenii sunt singura specie suficient de inteligentă pentru a-și procesa propria hrană – și suficient de proastă pentru a o mânca. Pentru a vă convinge de adevărul acestei afirmații, uitați-vă în oglindă. Da, sunteți supraponderal și știți exact ce trebuie să faceți pentru a mânca mai sănătos: eliminați toate caloriile inutile și zahărul; fără dulciuri, chipsuri sau înghețată. Nu mai cumpărați aceste lucruri”, spune Johannes Cullberg, antrenor certificat în nutriție și sănătate.
Însă, continuă specialistul, ”te duci la supermarket și îți umpli coșul cu produsele pe care ți-ai spus că nu le vei mai cumpăra. E ca și cum o forță invizibilă te-ar face să alegi băuturi răcoritoare, chipsuri și ciocolată.
Ajuns acasă, te consolezi cu gândul: Ar trebui să mănânc un morcov. Dar oare o singură bară de ciocolată ar fi atât de grav? Și cedezi tentației, după care vine vinovăția. Te acuzi de lipsă de disciplină, te consideri slab și neputincios. Și așa mai departe, ajungi să te răsfeți din nou. Dacă acest scenariu îți este familiar, nu ești singur”.
Ca specialist în nutriție, a întâlnit mii de clienți care se confruntă cu aceeași problemă.
”Și acest comportament mă deranjează nu doar din cauza suferinței personale pe care o cauzează, dar și pentru că știu că acesta are mult mai puțin de-a face cu voința individuală decât pare la prima vedere. Puternicele forțe comerciale din spatele marilor corporații alimentare sunt cele care ne influențează alegerile alimentare, încercând să saboteze intențiile noastre de a mânca mai sănătos. De ce? Pentru că nu câștigă nimic din vânzarea de morcovi sau broccoli, scrie în Daily Mail, Johannes Cullberg, antrenor certificat în nutriție și sănătate și antreprenor care a fondat lanțul alimentar Paradiset.
De asemenea, Johannes Cullberg conduce unul dintre cele mai populare conturi de Instagram din Suedia în domeniul dietei și sănătății. După mai bine de două decenii de poziții de lider în industria alimentară și a sănătății internaționale, Johannes Cullberg are o perspectivă unică asupra acestor industrii.
Alimentele ultra-procesate aduc profituri imense
Alimentele ultra-procesate, care sunt asemănătoare cu mâncarea reală, dar mult mai pline de gust, grăsimi, sare și zahăr, sunt cele care aduc profituri imense. Marile corporații din industria alimentară – Nestlé, Pepsi, Coca-Cola, Mondelez (care deține branduri precum Oreo și Philadelphia), dar și JBS din Brazilia, cel mai mare producător de carne din lume – își investesc majoritatea bugetelor în cercetarea și dezvoltarea acestor produse, având ca scop maximizarea profitului.
Rezultatul? Devine din ce în ce mai ușor pentru aceste companii să vândă produse nesănătoase, iar cererea pentru ele crește constant.
Studiile arată că, în Marea Britanie, aproape 60% din caloriile consumate de adulți provin din produse ultra-procesate, iar în rândul tinerilor, acest procent ajunge până la 65%. Ne aflăm într-o adevărată bătălie pentru sănătatea noastră, dar influența masivă pe care marile corporații alimentare o au asupra alegerilor noastre face ca șansele să fie împotriva noastră.
Aceste corporații au petrecut decenii identificând momentele în care suntem cei mai vulnerabili și susceptibili la manipulare. De asemenea, investesc sume uriașe în susținerea influencerilor care promovează ideea că „alimentul sănătos” înseamnă exact ceea ce ne recomandă aceste corporații.
Dacă cineva publică cercetări care pun produsele lor într-o lumină negativă, aceștia plătesc cercetători de încredere pentru a publica rapid studii contrare.
Aceste corporații au influență asupra celor mai înalte niveluri de putere din fiecare țară, chiar și asupra ghidurilor alimentare naționale, care sunt destinate să ghideze consumatorii. Astfel, au capacitatea de a ne modela obiceiurile alimentare fără ca noi să realizăm acest lucru.
Mai mult, ne schimbă modul în care gândim despre mâncare, atât la nivel individual, cât și global.
Aceasta le oferă un avantaj. Cu cât suntem mai nesiguri despre ce ar trebui să mâncăm pentru a fi sănătoși, cu atât suntem mai ușor de influențat – ceea ce ne face clienți profitabili.
„Am fost martor la toate acestea, întrucât am lucrat timp de ani buni în industrie.
Am lucrat pentru Lidl în Norvegia, iar mai apoi am fost trimis în Germania pentru a învăța cum să colaborez cu marii furnizori precum Nestlé, Coca-Cola sau Danone. Am învățat cum se produce mâncare la cel mai mic cost posibil și cum publicitatea și prețurile de tip „loss leader” (produse vândute la prețuri reduse pentru a atrage clienți) sunt folosite pentru a atrage oamenii în magazine.
Produsele care se vând cel mai bine sunt cele care știu că nu sunt bune pentru sănătate: băuturi răcoritoare, pizza congelată, mese gata preparate, înghețată, dulciuri și băuturi alcoolice. Am încercat să introduc mai multe opțiuni sănătoase, dar șefii mei din Germania râdeau de mine, spunându-mi că nu vor vinde. Și aveau dreptate: mâncarea ieftină, densă în calorii și gustoasă, întotdeauna vinde mai bine decât produsele mai scumpe și mai sănătoase.
După trei ani, am plecat, nemulțumit de ceea ce am văzut în culisele industriei alimentare. Aceasta refuza să își asume responsabilitatea pentru sănătatea oamenilor care consumau produsele sale. Tot ce făceau aceste companii era aliniat scopului lor cinic de a maximiza vânzările.
Produsele, prețurile, promoțiile și plasarea acestora pe rafturi erau toate aranjate pentru a convinge consumatorii să cumpere alimente care nu erau bune pentru sănătatea lor”, explică expertul suedez.
”Am decis să lupt împotriva acestui sistem, deschizând o rețea de supermarketuri în Suedia, unde am refuzat să vândem produse procesate sau cu ingrediente periculoase. Cu o listă de aditivi și ingrediente interzise, am lansat primul magazin în Stockholm în 2015. Clienții noștri erau încântați că tot ce vindeam era verificat pentru a fi sănătos și real.
Marile rețele de supermarketuri au încercat să ne oprească, folosind toate trucurile murdare posibile. Dar am reușit să atingem profitabilitatea în două din patru magazine, până când pandemia de Covid ne-a distrus afacerea.
Am continuat să îmi promovez campania împotriva Big Food și mi-am schimbat cariera pentru a deveni un specialist în nutriție, susținând alimentația sănătoasă”, povestește Johannes Cullberg în Daily Mail.
„Sunt concepute pentru a ne face să le consumăm în exces“
”Industria alimentară mare câștigă bani din alimentele ultra-procesate pentru că acestea au o durată lungă de valabilitate, costuri reduse de producție și nu au variații în producție. Aceste „alimente false” arată perfect, au același gust de fiecare dată și sunt vândute la prețuri mult mai mici decât mâncarea reală.
Sunt concepute pentru a ne face să le consumăm în exces, ceea ce duce la obezitate, diabet de tip 2 și alte probleme de sănătate cronice.
Mai mult decât atât, aceste produse sunt create de oameni de știință care lucrează pentru Big Food, folosind metodele științifice pentru a crea dependență.
Atunci când dezvoltă noi produse, cercetătorii folosesc scanări RMN pentru a studia cum reacționează creierul nostru la diferite combinații de sare, zahăr și grăsimi, pentru a maximiza dependența.
Și, în mod șocant, multe dintre tehnicile folosite de Big Food sunt inspirate de cercetările realizate în trecut de industria tutunului pentru a înțelege efectele adictive ale nicotinei.
Deși astăzi nu mai există nicio îndoială că fumatul este periculos pentru sănătate, Big Food face tot posibilul pentru a-și proteja interesele, chiar și în fața dovezilor clare privind riscurile consumului de alimente ultra-procesate.
Dacă vrem să facem alegeri sănătoase, trebuie să fim extrem de vigilenți atunci când analizăm cercetările și să întrebăm cui folosește acest tip de informație”, subliniază Johannes Cullberg.
Cum Big Food te face dependent de o dietă proastă…
Oamenii de știință din domeniul alimentar au descoperit cinci moduri de a declanșa pofta în rândul clienților:
PUNCTUL BLISS
Acesta este raportul exact de zahăr, sare și grăsimi care face ca un aliment să fie extrem de satisfăcător și aproape irezistibil. Consumul de alimente la punctul de fericire eliberează dopamină în creier, care ne dă un puternic sentiment de recompensă și satisfacție.
Acest lucru poate induce supraalimentarea, deoarece nivelurile de dopamină scad rapid după vârf și determină creierul să caute modalități de a experimenta din nou aceeași plăcere.
Alimentele optimizate pentru punctul de fericire includ chipsurile, băuturile răcoritoare și ciocolata.
DISPARIȚIA DENSITĂȚII CALORICE
Unele alimente, cum ar fi cerealele pentru micul dejun și chipsurile, sunt concepute cu o textură ușoară, aerată, astfel încât să „dispară” în gură.
Acestea se topesc atât de repede încât creierul nu primește niciun semnal de sațietate. Nu vă veți opri din mâncat și nici nu vă veți simți sătul și este foarte probabil să consumați mai multe calorii decât credeți.
SAȚIETATEA SENZORIALĂ
Gândiți-vă doar ce se întâmplă la un bufet cu o mare varietate de feluri de mâncare. Fiecare gust nou ne revitalizează apetitul, astfel încât avem tendința de a pune în farfurie mai multă mâncare decât avem nevoie cu adevărat.
Big Food exploatează acest fenomen prin crearea de produse care conțin diferite arome, folosind condimente, arome și texturi pentru a ne menține apetitul și a încuraja consumul excesiv.
SENZAȚIA ÎN GURĂ
Aceasta este interacțiunea fizică și chimică atunci când mâncăm, și include textura, consistența și modul în care mâncarea se simte pe limbă, între dinți și în toate celelalte zone ale gurii. Este importantă pentru plăcerea noastră de a mânca.
Senzația în gură afectează, de asemenea, percepția noastră asupra calității unui produs. Un baton de ciocolată care se topește ușor în gură și se simte mătăsos va fi considerat de o calitate superioară față de unul care se simte nisipos sau cleios. O textură cremoasă, netedă, fără cristale de gheață este esențială pentru o înghețată de calitate superioară.
CRUNCH
Este mai important decât s-ar putea crede ca produsele alimentare ultraprocesate, cum ar fi chipsurile, să ofere sunetul și senzația potrivită atunci când sunt mestecate.
Acest lucru nu contribuie doar la plăcerea senzorială a consumatorului, ci influențează și experiența aromei și a prospețimii.
Atunci când mușcăm din alimente crocante, sunetul este transmis prin maxilare, care sunt conectate la urechi. Acest lucru amplifică senzația de crocant, făcând-o mai satisfăcătoare.
Iar actul fizic de a mesteca este satisfăcător în sine. Combinația de sunet și textură ne distrage atenția și ne concentrează simțurile asupra experienței de a mânca produsul. Ca urmare, ne bucurăm mai mult de mâncare, iar acest lucru ne poate determina să mâncăm mai mult decât am face-o în alte condiții.
Acesta este modul în care apetitul nostru pentru un anumit tip de aliment scade în mod natural atunci când mâncăm mult din el.
Acesta este modul în care corpul nostru ne încurajează să ne variem dieta pentru a ne asigura că vom obține o varietate de nutrienți.
Gândiți-vă doar ce se întâmplă la un bufet cu o mare varietate de feluri de mâncare. Fiecare gust nou ne revitalizează apetitul, astfel încât avem tendința de a pune în farfurie mai multă mâncare decât avem nevoie cu adevărat.
Big Food exploatează acest fenomen prin crearea de produse care conțin diferite arome, folosind condimente, arome și texturi pentru a ne menține apetitul și a încuraja consumul excesiv.
Cum se joacă cu mintea ta în supermarket
Când mergeți la supermarket, probabil credeți că luați propriile decizii cu privire la ce să puneți în cărucior.
Dar oamenii sunt foarte ușor de influențat, iar Big Food are o serie de trucuri pentru a vă convinge să cumpărați lucruri pe care nu ar trebui să le cumpărați, începând cu ambalajul.
Aici, culorile joacă un rol-cheie în modul în care percepem diferite produse alimentare și pot avea o influență puternică asupra deciziilor noastre de cumpărare.
ROȘU
este folosit pentru a atrage atenția și pentru a produce un sentiment de urgență sau de emoție.
De asemenea, s-a demonstrat că stimulează apetitul și crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, ceea ce poate declanșa o dorință crescută de a cumpăra. Coca-Cola este principalul exemplu.
ALBASTRUL
este asociat cu prospețimea, curățenia și încrederea, ceea ce îl face potrivit pentru ambalarea apei, a produselor lactate și a alternativelor hipocalorice.
Efectul său calmant semnalează că produsul este fiabil și de înaltă calitate. Albastrul este, de asemenea, utilizat pentru a crea un sentiment de răcoare și răcorire, ceea ce îl face o alegere eficientă pentru băuturi și alimente congelate.
VERDE
este puternic asociat cu naturalețea, sănătatea și durabilitatea și este adesea folosit pentru a semnala că un produs este organic sau ecologic.
Cercetările sugerează că acesta insuflă consumatorilor un sentiment de siguranță și încredere, convingându-i că produsul este o alegere bună atât pentru sănătatea lor, cât și pentru mediu.
GALBEN și PORTOCALIU
radiază căldură, energie și pozitivitate. Acestea sunt adesea folosite pe ambalaje pentru a face un produs să pară mai vesel și mai primitor. Galbenul poate stimula activitatea mentală și crește nivelul de energie, în timp ce portocaliul poate crea un sentiment de siguranță confortabilă.
Aceste culori sunt adesea folosite pe produsele pentru micul dejun, sucurile și gustările copiilor și combinate cu personaje de desene animate pentru a-i încuraja pe copii să cumpere mai mult.
NEGRU și ALB
semnalează eleganță, exclusivitate și simplitate. Ambalajul negru este adesea ales pentru produse premium precum ciocolata, cafeaua și vinul.
Albul este asociat cu puritatea și simplitatea și este frecvent utilizat pentru a promova un sentiment de transparență și sănătate.
MĂRIMEA AMBALAJULUI
este, de asemenea, importantă. Ambalajele mai mari vând mai mult (până la un anumit punct), deoarece sunt percepute ca fiind mai accesibile. Locația în cadrul magazinului este, de asemenea, crucială.
Furnizorii plătesc tarife mai mari pentru cele mai bune poziții în care produsele pot fi stivuite la înălțime. Consumatorii interpretează volumul ca pe o promisiune de valoare suplimentară pentru bani și adesea vor cumpăra anumite produse chiar dacă nu au intenționat niciodată să le cumpere în ziua respectivă.
Pe rafturi, înălțimea față este cea mai căutată poziție, deoarece acestea sunt produsele pe care clientul le vede imediat. Cele mai ieftine produse se află în partea de jos, iar cele mai scumpe, cele mai exclusiviste, în partea de sus. (ziare.com)
