Marii retaileri nu mai au pace în Europa de Est, fie că guvernele cer reforme şi caută să le reducă influenţa, plafonează preţuri, fie că omul de rând nu mai cumpără

În Croaţia, guvernul a extins lista cu produse din supermarket cu preţuri plafonate pentru a include, printre altele, pâine, griş, ovăz, făină de orz, fulgi de porumb, biscuiţi, paste făinoase, conserve de peşte, smântână, brânză proaspătă de vaci, unt, cafea, portocale, prune uscate, ceapă, praz, mazăre congelată, varză, fructe, săpun şi detergenţi.

Bogdan Cojocaru: Actuala coaliţie de guvernământ din Croaţia a câştigat alegerile parlamentare în aprilie anul trecut, când inflaţia era în plină retragere. Din toamnă, scum­pi­rile au revenit, iar în ianuarie cetăţenii croaţi, încurajaţi de organizaţii ale consumatorilor, au boicotat pentru prima dată retailerii din cauza preţurilor pe care le consideră prea mari.

Tot în ianuarie au fost şi alegeri pentru preşedinte, pe care candidatul sprijinit de parti­dul aflat la guvernare le-a pierdut. Iniţiativa cu boicoturile a fost considerată un succes, mai ales în oraşele mari. Guvernul a răspuns prin creşterea de la 30 la 70 a produselor pentru care a plafonat preţurile. Boicoturile au continuat şi s-au răspândit în regiune.

La astfel de acţiuni sunt îndemnaţi şi consu­matorii din Ungaria, unde inflaţia a reîn­ceput să crească. În 2026 acolo vor fi alegeri parlamentare. Guvernul de la Budapesta este deja în cam­panie electorală, spun unii ob­servatori. Recent, după noi scumpiri ale carbu­ran­ţilor, unul din miniştrii premie­rului Viktor Orban a indicat că ar putea fi rein­troduse pre­ţuri plafonate.

Nu a oferit detalii, dar când inflaţia bătea record după re­cord guvernul a plafonat preţu­rile carburanţilor şi unora din produ­se­le de bază, aceste măsuri lovind în spe­cial re­tai­lerii. Guvernul maghiar, la fel ca majo­ri­tatea gu­vernelor din Europa de Est, are o rela­ţie tensio­nată cu jucătorii din acest sector, domi­nat de companii mari străine. Sectorul de co­merţ, retail şi wholesale, este a­desea unul dintre cei mai mari angajatori. La nive­lul UE, este de­păşit la numărul de an­ga­jaţi doar de industria manufac­turieră.

Slovacia, una dintre ce­le mai sărace şi slab dez­vol­ta­te economii din Europa Cen­tra­lă şi de Est, nu este o ex­cepţie de la aceste tendinţe. Slova­cii încă nu şi-au boicotat retailerii, dar în­dem­nuri sunt. Există însă proteste cu zeci de mii de participanţi con­tra poziţiei proruse a gu­vernului condus de Robert Fico, un politician considerat populist, la fel ca Orban. Iar guver­nul slovac al lui Fico este vârf de lance al presi­unilor est-europene asupra Uniunii Europene de a înăspri regulile privind practicile comer­ciale neloiale. Propusă în decembrie, actuala reformă, spun Slovacia, Ungaria, România, Croaţia şi Lituania, nu merge suficient de departe, scrie Politico.

Coaliţia est-europeană susţine că reforma nu reuşeşte să rezolve practici precum strate­gii­le de stabilire selectivă a preţurilor şi vânzarea de pro­duse la preţuri sub cele de producţie, ca­re loveşte în fermierii şi consumatorii de pe pie­ţele mai mici. Rolul social şi forţa de angajatori majori le oferă retailerilor străini din regiune pu­tere de negociere, în timp ce guvernele îi a­cu­ză că prin po­liticile lor de stabilire a preţu­ri­lor îi duc în fali­ment pe comercianţii mai mici. Propunerea de re­for­mă din decembrie a Co­misiei Europene a căutat să rezolve plân­ge­rile fermierilor dând au­to­ri­tăţilor naţionale pu­terea de a investiga abuzu­rile de peste graniţe şi să autorizeze contracte pen­tru a asigura trans­parenţa preţurilor. Însă ali­anţa est-europeană in­sistă că este ne­voie de schim­bări mai pro­fun­de care să limi­teze domina­ţia comercianţilor mari şi să asigure condiţii echi­tabile pentru ju­că­torii mai slabi de pe lanţul de aprovizionare ali­mentar. „În pri­mul rând, şi cel mai impor­tant, trebuie să creş­tem protecţia pen­tru fer­mieri, dar şi pentru procesatori şi produ­cători de alimente“, se arată într-o explicaţie dată de coaliţia de guverne est-europene.

„Este, de asemenea, important să creştem protecţia consumatorului final contra abuzului entităţilor dominante“, se mai arată în document. Pentru a proteja producătorii locali, guvernele regiunii au introdus restricţii şi chiar au interzis importuri din Ucraina. De asemenea, pentru a reduce puterea supermarketurilor, au aplicat măsuri precum suprataxare, plafonarea preţurilor şi obligativitatea de a avea pe stoc produse locale.

Însă adesea aceste manevre au intrat în conflict cu regulile pieţei unice europene. O abordare mai agresivă a avut guvernul maghiar al lui Viktor Orban, iar observatorii spun că scopul este să-i scoată de pe piaţă pe jucătorii străini. Guvernul slovac – prin obligarea retailerilor să aibă pe stoc un minim de produse locale, prin suprataxarea lanţurilor de retail şi prin impunerea ca în promoţiile magazinelor să figureze cel puţin 50% din produsele alimentare slovace, îi calcă pe urmă.

În Ungaria, autorităţile au căutat să frâneze scumpirile şi să protejeze consumatorul lansând un instrument de comparaţie online a preţurilor. Inflaţia a reînceput însă să accelereze luna trecută. S-a scumpit mâncarea. Guvernul a anunţat recent că ar putea extinde lista de produse cu preţuri monitorizate pentru a ţine sub control inflaţia la alimente. Luni dimineaţa, ministrul economiei naţionale Márton Nagy a scris pe pagina sa de Facebook că plafoanele de preţ ar putea reveni. „Dacă va fi necesar, vom interveni imediat în interesul familiilor“, a comentat el.

În Croaţia, guvernul a extins lista cu produse cu preţuri plafonate pentru a include, printre altele, pâine, griş, ovăz, făină de orz, fulgi de porumb, biscuiţi, paste făinoase, conserve de peşte, smântână, brânză proaspătă de vaci, unt, cafea, portocale, prune uscate, ceapă, praz, mazăre congelată, varză, fructe, săpun şi detergenţi. În Polonia, marii retaileri au dus o perioadă lungă de timp un război al preţurilor cât mai mici. (ZF.ro)