Comportamentul de hărțuire care provoacă deteriorarea condițiilor de muncă va putea fi sancționat cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei, potrivit unei legi care a trecut, marți, de votul final al Parlamentului. Organizațiile vor avea obligația de a asigura măsuri pentru prevenirea și combaterea faptelor de hărțuire psihologică și pot fi sancționate cu până la 50.000 de lei în situațiile în care această obligație nu este respectată. Legea prevede și amenzi pentru situațiile în care organizațiile instigă la hărțuire – amenzi cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei.
Se consideră hărțuire lezarea drepturilor sau demnității salariatului prin fapte care pot duce la deteriorarea sănătății fizice și mai ales mentale sau care au potențialul de a afecta parcursul profesional al acestuia, indiferent de forma de manifestare – conduită ostilă, acțiuni și gesturi sau chiar comentarii verbale, potrivit inițiatoarei proiectului, deputatul independent Oana Bîzgan.
Prevederile înscrise în cadrul propunerii legislative se aplică la toate nivelurile, atât pe orizontală – între angajați aflați pe aceleași trepte ierarhice, cât și pe verticală, între angajați care ocupă poziții diferite.
Astfel, potrivit textelor adoptate, “constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi“, transmite Agerpres.
Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauza că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.
Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. În caz contrar, sancţiunea este amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei.
De asemenea, este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei.
Angajatul victimă a hărţuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită, mai prevede proiectul.
Potrivit proiectului, constituie contravenţie hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnităţii unui alt angajat, şi se pedepseşte cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.
“Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, instanţa de judecată poate, în condiţiile legii: a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză; b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză; c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit; d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale; e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii; f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului”, mai stabileşte proiectul.
De asemenea, hărţuirea morală la locul de muncă, pe criteriul de sex, este interzisă.
Conform unei anchete realizate în 2013 de INS, peste 250.000 români spun că sunt supuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică, presiune sau supraîncărcare la serviciu, arată un comunicat al deputatei Oana Bîzgan. Acest tip de presiune afectează în mod direct angajatul, dar are efecte negative și asupra performanțelor sale la locul de muncă și, implicit, asupra rezultatelor organizației. (sursa)
