Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, în perioada 14-23 noiembrie o serie de vizite în Africa – vizite de stat în Republica Kenya, Republica Unită Tanzania şi Republica Cabo Verde şi vizită oficială în Republica Senegal.
Potrivit Administrației Prezidențiale, vizitele şefului statului în Africă reprezintă „primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african, atât în relaţia directă a ţării noastre cu statele africane, cât şi ca parte a efortului comun de la nivel european, în contextul mai larg al nevoii de revigorare a relaţiilor Uniunea Europeană – Africa în spiritul unui nou parteneriat”.
Obiectivele sunt similare cu cele din turneul din America Latină al președintelui Iohannis, din luna aprilie a acestui an, când Administrația Preziențială informa că preşedintele Iohannis va face vizite oficiale în Brazilia, Chile şi Argentina, având ca obiectiv ”relansarea dialogului la nivel înalt cu statele Americii Latine şi redinamizarea interacţiunilor bilaterale la nivel politico-diplomatic, respectiv sectorial”. La fel, vizita în Brazilia era prima la nivel de şef de stat în ultimii 23 de ani, iar cea în Argentina din ultimii 30 de ani.
În ce privește turneul actual din Africa, Administrația Prezidențială zice că demersul preşedintelui Klaus Iohannis are loc într-un moment de aprofundare şi diversificare a relaţiilor cu partenerii africani, în contextul în care, în ultimul deceniu, continentul african, în ansamblul său, a căpătat un profil tot mai pronunţat pe plan internaţional.
Mai aflăm că „vizitele în Africa sunt cu atât mai importante în contextul în care România a adoptat recent Strategia Naţională pentru Africa, denumită „România – Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare şi educaţie, un document-cadru de viziune”, prin care ţara noastră îşi propune revigorarea relaţiilor cu Africa şi aducerea lor la un nivel superior, în acord cu interesele României şi cu importanţa în creştere a Africii pe plan internaţional”.
Printre alte motive care justifică turneul președintelui Iohannis în Africa, Administrația Prezidențială mai enumeră: tradiţia particulară a raporturilor româno-africane, istoria recentă a României, care constituie un factor favorizant pentru reconectarea cu spaţiul african, dar și profilul tradițional clar pe care îl are România în raport cu Africa în domeniul educației, păcii, securității și economiei.
În comunicat nu se menționează dacă președintele Iohannis va fi însoțit de prima doamnă, Carmen Iohannis.
În Republica Kenya, preşedintele Klaus Iohannis va avea consultări politice bilaterale cu preşedintele William Ruto şi va participa la sediul ONU de la Nairobi la o întâlnire cu directorul executiv al UNEP (United Nations Environment Program). Vor fi semnate documente oficiale privind mediul şi cooperarea politică şi se va inaugura o donaţie a României pentru o şcoală kenyană.
În Republica Unită Tanzania, Preşedintele României va avea consultări politice cu preşedintele Samia Suluhu Hassan.
În Republica Cabo Verde va prilejui consultări ale Preşedintelui României cu preşedintele Cabo Verde, José Maria Neves, dar și întrevederi cu Preşedintele Adunării Naţionale, Austelino Tavares Correia, cu Prim-ministrul Cabo Verde, José Ulisses Correia e Silva, şi cu primarul oraşului Praia, Francisco Avelino Carvalho. Iohannis se va întâlni și cu foştii studenţi din Cabo Verde care au studiat în România.
În Republica Senegal, Klaus Iohannis va avea consultări politice cu preşedintele Senegalului, Macky Sall. Iohannis va paricipa, alături de preşedintele Macky Sall, la inaugurarea Casei Naţiunilor Unite din Senegal, care va găzdui cele 34 de agenţii ale ONU prezente în Senegal. Și aici se va întâlni cu foşti studenţi senegalezi în România.
Comunicatul Administrației Prezidențiale, care poate fi citit integral aici, mai menționează că printre obiectivele urmărite în acest turneu de Klaus Iohannis se află impulsionarea cooperării în domenii de interes comun, stimularea continuării cooperării în formate multilaterale şi internaţionale, dar și analizarea provocărilor de securitate fără precedent la nivel regional și internațional și a altor teme de actualitate. (sursa)
