Economia României a scăzut cu numai 10% în T2/2020, atunci când a fost maximul crizei. În primul semestru scăderea economică a fost de -4,7% faţă de S1/2019, scrie Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar.
Scăderea economică este mai mică decât aşteptările (care se situau între -12 – 15%), dar analiştii spun că recuperarea va fi mai lentă din cauza incertitudinilor legate de evoluţia pandemiei Covid-19 şi spaţiului fiscal extrem de redus pe care îl mai are Guvernul ca să acorde stimulente companiilor sau a susţine plata unui şomaj mai prelungit.
Comisia de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, merge acum pe o scădere economică pe tot anul de 3,8%, după ce în luna mai venise cu o scădere de numai 1,8%, total nerealistă, dar care trebuia să justifice cheltuielile Guvernului.
Pentru 2021 Comisia de Prognoză are o revenire economică de 4,9%.
Ministerul Finanţelor a prezentat vineri a doua rectificare bugetară din acest an care arată o înrăutăţire a finanţelor publice: deficitul bugetar creşte de la 73 mld. lei (rectificarea din luna mai) la 91 mld. lei, adică aproape 20 mld. euro.
Criza Covid-19 înseamnă un deficit bugetar de 5% din PIB, la care se adaugă deficitului de 3,8% din PIB, care a stat la baza construcţiei bugetului înainte de apariţia crizei.
În acest fel deficitul bugetar va ajunge la 8,6% din PIB, un nivel extrem de ridicat pentru finanţele publice ale ţării.
Cheltuielile de personal au ajuns la 10,6% din PIB, adică 111,8 mld. lei, un nivel total nesustenabil.
Într-un an în care consumul privat este estimat să scadă cu 2,2% din PIB, consumul guvernamental creşte cu 4,3% din PIB.
Comisia de Prognoză estimează un PIB de 1058 mld. lei pentru 2020, faţă de 1059 mld. lei, cât a fost în 2019, cel mai ridicat nivel din istoria României.
Pentru a încerca să susţină revenirea economiei, puternic afectată în T2 din cauza închiderii activităţilor economice, în special din industrie, BNR a mai redus pe 5 august încă o dată dobânda de referinţă, de la 1,75% la 1,5%, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, dacă nu chiar din ultimii 100 de ani.
Datorită acestui lucru şi indicele ROBOR, indicatorul de referinţă folosit la credite a scăzut sub 2%.
Piaţa de creditare, afectată în T2, a început să îşi revină datorită programului IMM Invest şi a revenirii companiilor şi persoanelor fizice în bănci pentru a lua linii de finanţare şi noi credite.
Întrebarea este cât mai poate să reducă BNR dobânda de referinţă astfel încât să nu afecteze cursul de schimb leu-euro, care a fost extrem de stabil în această perioadă de criză, spre surprinderea tuturor.
Dar mai mult decât atât. BNR se uită la gradul de economisire, care a crescut în această perioadă de criză, dobânda la depozitele bancare fiind mai puţin afectată de reducerea dobânzii de referinţă.
Băncile au modificat mai puţin dobânda la depozite pentru a nu înregistra ieşiri de lichiditate, dar de cealaltă parte au înregistrat o scădere mai amplă a dobânzilor la credite din cauza reducerii ROBOR.
Această situaţie nu va putea să ţină la nesfârşit pentru că băncile au nevoie de o marjă bună, astfel încât să acopere şi creşterea creditelor neperformante, care au început deja să apară, şi care vor fi din ce în ce mai mari în 2021 şi 2022, atunci când expiră moratoriul de suspendare a plăţilor creditelor pe perioada de criză. Moratoriul expiră la 1 ianuarie şi atunci se va vedea cine va putea să-şi plătească creditele plus dobânda acumulată în această perioadă de suspendare.
Dacă economia a scăzut mai puţin decât aşteptările, BNR a putut să reducă dobânda de referinţă şi, implicit dobânda la credite, fără să afecteze stabilitatea cursului valutar leu-euro, piatra de moară este legată de situaţia finanţelor publice, acolo unde creşterea explozivă a deficitului bugetar – 91 mld. lei după ultima rectificare (Consiliul Fiscal spune că şi în acest caz veniturile sunt supraevaluate) va mări nota de plată pe care România o avea de plătit.
Creşterea deficitului bugetar va duce în acest an datoria publică la peste 450 mld. lei, peste 45% din PIB, un nivel care va fi din ce în ce mai greu de susţinut având în vedere cât de puţine venituri bugetare strânge Fiscul.
La jumătatea acestui an datoria publică era de 430 mld. lei, adică 40,2% din PIB, faţă de 373 mld. lei la finalul lui 2019, adică 35% din PIB.
citiți analiza completă în Ziarul Financiar
