Fosta Securitate a fost bratul inarmat al PCR condus de Nicolae Ceausescu. Teroarea anilor ’50 a fost urmata dupa 1965 pana in 1989 de supravegherea totala a populatiei. Nu doar adultii au fost recrutati, ci si minori. La CNSAS sunt 360 de volume pline cu angajamente semnate de adolescenti.
Potrivit declaratiilor Germinei Nagat, cercetator CNSAS, Securitatea nu s-a multumit cu recrutarea adultilor, ci i-a racolat si pe minori. Cele 360 de volume aflate la CNSAS sunt pline cu angajamente semnate de catre minori, elevi de liceu. Securitate insa recruta si elevi de gimnaziu.
Dupa teribilii ani ’50, cand comunistii veniti la putere in Romania au instaurat teroarea, au deportat, au aruncat oameni in inchisoare, au nationalizat si confiscat averi, Securitatea a schimbat metoda dupa 1965 pana in 1989 astfel ca abordarea cetatenilor nu a mai fost reprimarea/teroarea, ci controlul eficient, supravegherea totala.
Invitata de Mircea Mihaies sa sustina o conferinta pe tema Securitatii, in cadrul conferintelor Universitatii de Vest Timisoara, Germina Nagat a declarat ca metoda controlului total operata de Securitate se numea “preventie” si prevedea, printre altele, si racolarea persoanelor din diferite categorii sociale, din toate categoriile sociale.
Controlul populatiei devine atat de insidios dupa 1965 inca, declara Nagat, era urmarita “starea de spirit. Preventia incepea din mediul scolar pana in fabrici si uzine, biblioteci, totul era supravegheat. Erau racolate persoane din diferite medii, astfel ca, spre exemplu, in cadrul blocurilor de locuinte existau “persoane de sprijin” care dadeau note despre cine vine in bloc, ce scrisori se primesc, de la cine, daca sunt din strainatate, cine tine petreceri, ce vorbesc oameni, care e starea de spirit. Mersul la biblioteca era supravegheat, mai ales la centrele straine. Toate institutiile de cultura erau infiltrate”.
Minorilor li se cerea sa apere tara de dusmani dand informatii
Mai mult, in cadrul acestui sistem draconic de supraveghere existau normele de recrutare din toate mediile profesionale, fiecare mediu profesional trebuia supravegheat nu doar de cadre de Securitate, ci de oamenii din interiorul mediului. Reteaua informativa avea plan de recrutare. Totul era gandit in cel mai mic detaliu al supravegherii. De altfel, sub acest aspect al arhitecturii supravegherii, Germina Nagat precizeaza ca Romania comunista este a treia tara dupa Germania comunista si Polonia, iar numarul de 1.400.000 de dosare de urmarire a populatiei confirma acest fapt. Controlul total al populatiei prevedea astfel si recrutarea de minori care semnau angajamente de colaborare document in care treceau si datele parintilor si unde lucrau acestia, domiciliul.
“Au fost recrutati elevi de la clasa a IX-a pana la XII-a, dar erau si exceptii de recrutare a unor elevi de clasa a VII-a sau a VIII-a. De regula erau elevi buni la invatatura, proveneau din medii mai sarace, presupunandu-se ca aveau ambitii mai mari de a evolua pe scara sociala. Elevii care urmau sa fie recrutati erau chemati fie in biroul directorului scolii, fie in alt loc, intr-un mediu sigur, si li se livrau scenarii in care tara este in pericol, trebuie sa isi serveasca tara, sunt dusmani in jurul lor si care nu poti fi anihilati decat daca ei vor livra informatii, era o datorie fata de tara. Si livrau informatii. Intrebarile erau legate de cine asculta Europa Libera sau Vocea Americii, emisiunea muzicala Metronom realizata de Cornel Chiriac, cine ce carti ce citeste, cine vorbeste despre o posibila fuga in Occident, cine spune bancuri, cine vorbeste impotriva lui Ceausescu, despre colegii de clasa, despre parintii acestora. Imaginati-va ca acesti elevi nu aveau discernamant, erau minori, si intrau in rutina asta, ajungeau apoi la facultate, sau mergeau la in campul muncii”.
Legea exonereaza minorii de semnarea angajamentelor, dar documentele raman
Germina Nagat declara ca la CNSAS exista 360 de volume compuse din astfel de angajamente ale copiilor, insa nu sunt din toate judetele. “Din estimarile mele cred ca vorbim despre 10.000 de elevi recrutati. Vorbim despre o mutilare timpurie si definitiva pentru ca multi dintre acestia vor ajunge colaboratori de seama ai sistemului si toti sunt marcati de acest inceput. Am vazut multe dosare in care elevii recrutati au incercat sa scape mai apoi din mrejele sistemului, eschivandu-se in toate felurile, chiar deconspirandu-se. Dar ceea ce pot sa spun este ca numarul celor care au vrut sa scape, si poate au reusit, e mult mai mic decat numarul celor care au ramas in sistem”.
Cat priveste regimul juridic al “colaborarii” acestora, Germina Nagat a precizat ca “legea exonereaza persoanele care au dat note fiind minori pentru ca minorii nu au discernamant juridic. Trauma insa ramane. Nu sunt numiti “colaboratori”, dar povestea vine dupa ei. Cati sunt dispusi sa inteleaga distinctia dintre colaboratori adulti sau minorii recrutati? Nu exista nicio circumstanta, nicio justificare pentru sistem pentru aceasta mutilare, aceasta grozavie – racolarea minorilor”. (sursa)