Marea Britanie se va confrunta concomitent, în 2021, cu cele mai mari crize sociale şi economice pe timp de pace din ultimii ani: una anticipată – Brexitul – şi cealaltă, venită pe neaşteptate, provocată de pandemia de coronavirus. Cele două crize combinate ar putea provoca o aşa-numită „furtună perfectă” care să ducă în final la destrămarea Marii Britanii, odată cu creşterea mişcărilor de independenţă din Scoţia şi a noului statut post-Brexit al Irlandei de Nord, care ar putea deveni tot mai apropiată de UE şi tot mai îndepărtată de UK, se arată într-o analiză CNN.
Ieşirea Marii Britanii din UE, concomitent cu criza provocată de pandemia de COVID-19, nu a făcut decât să mărească şi mai mult „distanţa politică” dintre guvernele ţărilor care formează Regatul Unit: Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord.
Mişcarea de independenţă din Scoţia a crescut în amploare, după referendumul pentru independenţă din 2014. Atunci, 55% dintre scoţieni acceptau să rămână în Marea Britanie.
Acum, conform celor mai recente sondaje de opinie, 58% dintre scoţieni susţin ruptura de UK, cel mai mare procent pro-independenţă înregistrat până în prezent.
Creşterea numărului celor care susţin independenţa Scoţiei este legată direct de Brexit: dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului în 2016, scoţienii s-au opus în proporţie de 62%.
Recent, premierul scoţian Nicola Sturgeon şi-a exprimat speranţa că Scoţia îşi va obţine independenţa şi că va putea „să se alăture” Uniunii Europene.
„Suferim acum un Brexit dur împotriva voinţei noastre, în cel mai prost moment posibil, în mijlocul unei pandemii şi al unei recesiuni economice”, a spus Nicola Sturgeon pe site-ul partidului său pro-independenţă SNP, la două zile de la ieşirea Regatului Unit din piaţa unică şi uniunea vamală.
Decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris Johnson, care refuză cu fermitate. Totuşi, o victorie detaşată a Scottish National Party (SNP), principalul partid din această ţară, la alegerile locale din mai 2021 ar întări presiunea asupra Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare.
Problema Irlandei de Nord şi statulul ei special în Regatul Unit post-Brexit
O situaţie specială întâlnim în Irlanda de Nord, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a UK) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.
Perspectiva unei „vămi dure” între Irlanda şi Marea Britanie a provocat îngrijorări referitoare la posibila revenire a violenţelor din regiune din anii 1970-1980.
Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi UK îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană.
Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord. Se evită astfel orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda.
„Practic, acest lucru pune Irlanda de Nord într-o postură diferită de restul UK”, a declarat pentru CNN Katy Hayward, profesor de sociologie politică la Queen’s University din Belfast.
„Astfel, cu cât Marea Britanie se îndepărtează mai mult de UE, cu Irlanda de Nord va avea mai multe lucruri în comun cu UE şi, implicit, Irlanda”.
„Naţionaliştii moderaţi pro-europeni şi chiar unioniştii moderaţi se întreabă, în aceste condiţii, ce este Irlanda de Nord şi ce ar trebui să devină”, a declarat Matthew O’Toole, membru în Adunarea Legislativă a Irlandei de Nord.
„Brexitul scoate acum la iveală chestiuni despre care se credea până acum că sunt rezolvate şi le repune pe agenda ”, a adăugat O’Toole. (digi24.ro)
