Mai multe companii, atât la nivel internațional, cât și național, au făcut concedieri sau au anunțat că pregătesc restructurări. Recent, s-au făcut concedieri în industria auto, dar și alte domenii au fost afectate, cum ar fi tehnologie sau producție.
Sorina Faier, specialist în Resurse Umane, a vorbit într-un interviu pentru Ziare.com despre acest fenomen și despre domeniile sigure în vremuri de criză.
„Într-o lume în continuă schimbare, incertitudinile economice sunt la ordinea zilei, iar recesiunile pot surveni fără să dăm semne de avertizare. Frecvent, acestea sunt precedate de concedieri în masă, ceea ce generează temeri legitime în rândul angajaților privind viitorul locului lor de muncă. În acest context, este esențial să ne orientăm spre domeniile care oferă nu doar stabilitate, ci și posibile creșteri salariale, chiar și în vremuri dificile.
Domeniul sănătății este, fără îndoială, una dintre cele mai reziliente industrii. Medici, asistenți medicali, farmaciști și personal de suport sunt întotdeauna ceruți, indiferent de starea economică. Salariile variază semnificativ, dar în general, medicii pot câștiga între 6.000 de lei și 16.000 lei pe lună, în funcție de specializare, iar asistenții medicali între 5000 și 6.000 lei. Odată cu îmbătrânirea populației și creșterea cererii pentru servicii de sănătate, acest domeniu promite stabilitate pe termen lung”, a declarat Sorina Faier.
Specialistul în Resurse Umane spune că este nevoie în continuare și de specialiști în IT.
„Industria IT a demonstrat o capacitate remarcabilă de a se adapta la crize. Cererea pentru specialiști în dezvoltare software, securitate cibernetică, analiza datelor și suport IT a crescut exponențial. Salariile variază în funcție de rol, dar un programator poate câștiga între 6500 lei net și 12.000 lei pe lună, iar un specialist în securitate cibernetică poate depăși 15.000 lei. Cu digitalizarea accelerată, domeniul IT este previzibil ca având o traiectorie ascendentă.
Un alt sector rezilient este educația. Deși unele locuri de muncă pot fi afectate în cazul reducerilor de buget, nevoia de educatori, profesori și formatori este constantă. Salariile în educație variază, dar un cadru didactic în România poate începe de la 3.500 lei, iar profesorii cu experiență pot câștiga între 5.000 lei net și 10.000 lei pe lună, în funcție de gradul didactic și de specializare. Educația online a căpătat avânt, iar specialiștii în formare profesională se bucură de cerere crescută.
Domeniul serviciilor esențiale, cum ar fi utilitățile – apă, energie, gaze, și transportul public, este de asemenea crucial. Concedierile sunt rare în aceste sectoare, deoarece serviciile sunt vitale pentru funcționarea societății. Salariile variază, dar muncitorii din utilități câștigă, în medie, între 4.000 și 8.000 lei pe lună. Aceste meserii oferă nu doar un venit stabil, ci și beneficii suplimentare, cum ar fi pensii și asigurări de sănătate.
Domeniul agroalimentar este o constantă în viața cotidiană și are un impact semnificativ în perioada crizelor. Fie că vorbim de procesare alimentară sau distribuție, nevoia de hrană nu se reduce în timp de recesiune. Salariile în acest sector sunt variate, dar pot fi între 3500 și 6.000 lei, în funcție de poziție și experiență”, a adăugat Sorina Faier.
Sorina Faier spune că în caz de criză economică nu este nimic sigur.
„În contextul unei crize economice, nu există domeniu complet imun la impactul negativ. Cu toate acestea, alegerea unui loc de muncă în domenii reziliente, cum ar fi sănătatea, tehnologia, educația, domeniul agroalimentar, poate oferi o protecție mai bună și o certitudine sporită. Salariile pot varia considerabil, însă sunt tendințe de creștere pentru specialiștii din aceste domenii, având în vedere cerințele tot mai mari și necesitatea de a menține funcționarea societății”, mai spune specialistul în HR.
Companii care au apelat la restructurări
Marile corporații au început reducerile de personal. Suedezii de la Northvolt, cel mai mare producător de baterii din Europa, vor concedia 20% din întreaga forță de muncă. Grupul a transmis luni, 23 septembrie, că va da afară 1.600 de oameni, potrivit presei internaționale. 1.000 de muncitori vor fi doar de la principala fabrică a firmei, de la Skelleftea. Punctul de lucru se află la 200 de kilometri de cercul arctic. Apoi, 400 de oameni vor fi dați afară de la centrul de cercetare Vasteras, din centrul Suediei, iar 200 de la sediul companiei, din Stockholm.
Și cei 27.000 de muncitori siderurgici ai Thyssenkrupp trebuie să se pregătească pentru tăieri de locuri de muncă profunde, a declarat noul şef al diviziei de oţel a conglomeratului unui ziar german, pregătind terenul pentru concedieri semnificative.
“Sunt necesare reduceri dure. Trebuie să devenim mai profitabili”, a declarat Dennis Grimm, purtătorul de cuvânt al consiliului executiv al Thyssenkrupp Steel Europe (TKSE), într-un interviu pentru Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ).
”Situaţia actuală a pieţei s-a deteriorat din nou în ultimele luni şi, din păcate, nu se vede o revenire”.
TKSE iese dintr-o ciocnire majoră cu societatea-mamă din cauza fondurilor care sunt necesare într-o companie mixtă propusă în proporţii egale cu miliardarul ceh Daniel Kretinsky, care deţine deja o participaţie de 20% în afacerea cu oţel.
Și în România au fost cazuri. Compania germană Schaeffler, unul dintre cei mai mari producători de componente auto, urmează să concedieze până la sfârșitul acestui an 800 de angajați de la fabrica sa din Cristian, județul Brașov, potrivit declarațiilor unor surse din cadrul societății pentru BizBrașov. În contextul unei crize economice severe care afectează economia germană, fabrica din România, total dependentă de comenzile venite din Germania, se confruntă cu probleme financiare majore.
Dificultățile companiei au început încă din această vară, când aproape 1.000 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic timp de două luni consecutive. Situația economică din Germania a creat obstacole semnificative, influențând direct producția și fluxul de comenzi către fabrica din Cristian.
Iar cel de-al doilea mare angajator din judeţul Bistriţa-Năsăud, specializat în producţia de sisteme complete de răcire şi schimbătoare de căldură din aliaje de aluminiu şi oţel inoxidabil, a notificat luna trecută Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă că va disponibiliza sute de angajaţi, din total de 1.855 pe care îi are în fabricile din Bistriţa şi Prundu Bârgăului.
Cu aproape două luni în urmă, cel mai mare angajator din judeţ, cu circa 3.600 de salariaţi, anunţase la rândul său concedieri.
Potrivit datelor comunicate de către Maria Roman, consilier în cadrul AJOFM Bistriţa-Năsăud, compania RAAL Bistriţa, confruntată cu lipsa comenzilor, va renunţa la 300 de angajaţi în trei etape.
Angajaţii disponibilizaţi nu vor primi salarii compensatorii, dar au beneficiat din partea AJOFM de servicii de preconcediere.
În ceea ce priveşte compania Leoni Bistriţa, cel mai mare angajator din judeţ, numărul celor care vor intra în şomaj în luna septembrie a fost redus la jumătate faţă de estimarea iniţială.
”În urma negocierilor cu sindicatul, cu salariaţii, s-a redus cifra şi, din 420, au rămas undeva la 190 de persoane. Au ţinut cont de situaţia financiară, starea familială, socială şi au mai tăiat de acolo. Totuşi, au fidelizat angajaţii, chiar dacă pleacă, cu de la unu până la cinci salarii compensatorii, ceea ce au prevăzut în contractul colectiv de muncă”, a declarat reprezentanta AJOFM. (ziare.com)
