ZF.ro: Puţină lume îşi pune problema de unde vine această rezilienţă a economiei României din aceste crize – pandemie, război în Ucraina, explozia inflaţiei, creşterea dobânzilor etc.
Din datele oficiale statistice, criza legată de inflaţie, dobânzi, scăderea puterii de cumpărare, se vede cât de cât – consumul şi-a redus creşterea dar nu este pe minus, economia şi-a redus creşterea, dar nu a intrat în recesiune.
În economia reală, acolo unde se învârt banii oficiali şi banii gri sau negri, lucrurile stau mult mai bine decât toate aşteptările. Dacă îi întrebi pe bancheri, ei spun că românii au bani, iar de unde sunt ei, asta e altă problemă.
Pentru bănci, care văd toate mişcările din conturi – de unde vin banii, unde pleacă -, criza nu se vede: primul trimestru a fost excepţional, cu o creştere a profitului cu 70% faţă de primul trimestru din 2022. Bineînţeles că acest rezultat vine din creşterea dobânzilor şi din ceea ce au vândut băncile în trecut, adică din acordarea de credite persoanelor fizice şi companiilor. Acum se vede o încetinire în zona de retail doar la creditele noi. În ciuda scăderii puterii de cumpărare şi exploziei dobânzilor, pentru că inflaţia a fost mult mai mare decât creşterea salariilor, serviciul de plată a ratelor la bancă este mult mai bun decât cele mai optimiste aşteptări ale băncilor, iar creditele neperformante încă nu şi-au făcut apariţia, ceea ce arată rezilienţa persoanelor fizice, companiilor şi economiei. Este adevărat că şi creditele bancare sunt de trei ori mai mici decât creditele comerciale acordate de furnizori clienţilor. Dar şi acolo serviciul de plată este destul de bun, în ciuda crizei.
Acum două săptămâni am discutat cu un fost managing director al BERD care cunoaşte România de trei decenii şi nu-şi explică rezistenţa economiei româneşti, nu-şi explică de unde sunt banii care se mişcă în economie, pentru că unde te uiţi în jur, cel puţin în oraşele mari, nu se vede nicio criză. Când i-am spus că o sursă de bani este piaţa de videochat, nu i-a venit să creadă. Cât poate să fie această piaţă, câţi oameni pot să lucreze aici, câţi bani poţi să faci din videochat?
Aceste întrebări, legate de banii care se învârt în România, sunt genul de întrebări pe care şi le pun în general străinii, cei care lucrează aici, cei care analizează România.
În ultimul deceniu România a fost ţara cu cea mai mare creştere economică şi ţara care a rezistat cel mai bine în pandemie, iar acum rezistă şi în această perioadă de inflaţie, creştere a dobânzilor, totul cu un război la graniţă.
Încerc să fac o trecere în revistă a surselor de rezilienţă a economiei României, surse oficiale şi neoficiale:
1. Piaţa de videochat – la finalul săptămânii trecute, Lucian Heiuş, şeful ANAF, a venit cu o declaraţie stupefiantă: Piaţa de videochat a explodat în ultimii ani, iar din datele lor aici lucrează 400.000 de persoane, fiind implicate peste 5.000 de firme. Aceste date sunt oficiale, banii trec prin conturile băncilor, spune Heiuş, îi putem vedea şi nu sunt puţini deloc. Clienţii pieţei de videochat din România sunt în marea majoritate din afară ţării.
Dacă 400.000 de persoane este o cifră reală, şi fete şi băieţi, înseamnă dublul pieţei de IT, o piaţă la care ne raportăm ca având o pondere de 6% din PIB şi cele mai mari salarii.
La un moment dat, cineva din această industrie mi-a spus că în decembrie, luna cea mai bună, o persoană poate face peste 20.000 de euro, iar băieţii sunt cei mai căutaţi.
Banii din videochat se regăsesc apoi în economie, în achiziţiile de maşini, în achiziţii de case, în achiziţii de bunuri de lux, în vacanţe – o piaţă care a explodat pe destinaţiile externe (gândiţi-vă că anul trecut, oficial, s-au cheltuit 7 miliarde de euro).
Se spune că România este cea mai importantă piaţă de videochat din Europa.
2. Piaţa de furturi, tâlhării, prostituţie – în fiecare zi citim ştiri despre descinderi ale poliţiştilor la diferite adrese din ţară, la diverse clanuri, unde găsesc zeci, sute de mii de euro, bani cash, obţinuţi din această piaţă, în special din afară. Această piaţă poate fi considerată la câteva miliarde de euro pe an, bani care se regăsesc şi în România în consum, în notele de plată de la restaurant, în banii aruncaţi maneliştilor, în achiziţii de case şi maşini, în excursii. Totul este cash.
3. Piaţa de pariuri – este o piaţă care a explodat în ultimul deceniu, dar lumea nu are nicio idee legată de cifrele care au ajuns să se învârtă aici. Spre exemplu, oficial, prin conturile Superbet rulajul pe România a depăşit anul trecut 13 miliarde de euro, asta din încasările şi plăţile care au fost făcute prin conturile companiei. Superbet este principalul jucător din România, cu o cotă de piaţă care depăşeşte 50% şi s-a extins în Polonia, Belgia şi urmează alte pieţe. Acestea sunt pariuri oficiale, care se văd oficial în conturi.
4. Piaţa de crypto – eu cred că soldul la zi al deţinerilor de cryptomonede ale românilor se duce spre 10 miliarde de dolari, chiar cu scăderile din ultimii doi ani. Iar banii celor care îşi mai cash-uiesc din aceste deţineri se regăsesc apoi în achiziţia apartamentelor şi imobilelor de lux, în achiziţii de hoteluri şi alte active imobiliare. Problema tuturor este că nu găsesc suficiente penthouse-uri de cumpărat, cel puţin în Bucureşti.
5. Piaţa de second-hand auto – pe această piaţa se învârt câteva miliarde de euro pe an, marea majoritate fiind bani cash. Sunt filiere întregi care aduc maşini de pe piaţa vestică, care apoi trec prin câteva mâini şi ajung în România, ca să fie înregistrate.
6. Piaţa de remote work – pandemia a deschis o piaţă extraordinară pentru cei din România, ca să lucreze în afară fără să plece de aici. Marea majoritate sunt din domeniul IT-ului, dar avem şi oameni care lucrează în consultanţă, marketing, financiar. Toţi aceştia au reuşit să-şi dubleze şi să-şi tripleze veniturile prin apelarea la remote work. Toţi aceşti bani se văd în conturile băncilor din România, iar apoi sunt injectaţi într-un fel sau altul în economie, în achiziţii de apartamente, maşini , excursii, ieşiri la restaurant etc.
7. Piaţă de fraudă a TVA – România este în topul ţărilor europene unde se fraudează cel mai mult TVA-ul, procentul oscilând în jurul a 30% din încasările din TVA, ceea ce înseamnă 6 miliarde de euro pe an. Aceşti bani sunt încasaţi pe lanţ de comercianţi, dar apoi nu mai sunt plătiţi către stat. Această piaţă este în afara zonei urbane, în afara oraşelor mari, în cea mai mare parte.
8. Piaţa de ucraineni – pentru România, războiul din Ucraina a fost un lucru pozitiv, dacă aş putea spune cinic, având în vedere fluxurile de ucraineni care au intrat în ţară, banii pe care i-au lăsat aici în consum şi banii care sunt investiţi în acest moment în România în diverse afaceri – şi nu sunt puţini deloc -, în special în zona agricolă, produse de bază etc.
Am încercat să aduc în discuţie aceste pieţe unde se învârt bani oficiali, gri sau negri, şi care contribuie zi de zi la rezilienţa economică a României, la rezistenţa în faţa acestor crize, la rezistenţa multor afaceri, care sunt beneciciari direcţi şi indirecţi ai acestor resurse financiare. Toate aceste pieţe înseamnă între 30 şi 40 de miliarde de euro, bani care se mişcă fie oficial, prin conturi, fie la liber, prin sacoşe.
Dacă te duci la casele de schimb, a doua întrebare pe care o primeşti este dacă vrei sau nu chitanţă pentru tranzacţia încheiată. Dacă nu vrei, banii sunt liberi şi nu pot fi urmăriţi.
Dacă ne uităm puţin la piaţa şpăgilor, care pare că a explodat, cel puţin din informaţiile care apar în fiecare zi, mulţi bani sunt negri, se plimbă în sacoşe, valize şi sunt reali.
Şi cu ajutorul acestor pieţe, cu ajutorul acestor bani gri, negri dar şi albi, pentru că la un moment dat se transformă în bani albi, România îşi poate continua creşterea economică, lăsând crizele în spate.
România are o şansă să-şi dubleze PIB-ul în următorul deceniu, de la 300 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro. Vă daţi seama câţi bani se vor învârti atunci? (Cristian Hostiuc)
