Ați auzit de expresia ”constructorul favorit” al administrației locale? Știți, compania aceea care ”câștigă” pe bandă rulantă licitațiile ținute de primărie și consiliul județean și care își crește cifra de afaceri și profitul precum crește Făt Frumos, într-o lună precum alții în șapte ani.
În Bihor și Oradea, printre ”constructorii favoriți” a conducerilor peneliste ale Consiliului Județean și Primăriei, de-a lungul vremii, s-au numărat mai multe companii ajunse celebre de cele mai multe ori prin prisma problemelor penale ale patronilor.
citește și: De la cititori. Sărac și cinstit sau doar neprins? (Episodul 1)
Prima firmă din lista lungă a constructorilor ”favoriți” ai conducerii PNL a municpiului Oraea, dar și a Consiliului Județean Bihor este grupul Selina-Tramesco-Precon-Drumuri Bihor, patronat de regele asfaltului de Bihor, Beniamin Rus, acuzat și chiar încarcerat pentru fapte de corupție.
Legat de controversatul om de afaceri, presa națională a scris că ar fi și în spatele firmei ”Drum Asfalt”, deţinută în acte de Floare Petroi. Această companie a lucrat, în ultimii ani, la mai multe proiecte ale Consiliului Județean Bihor condus de Ilie Bolojan, dintre care cele mai importante sunt Centura ocolitoare a oraşului Aleşd (75 de milioane de lei), Campusul şcolar în Oradea (investiţie de 77 de milioane de lei), Centura ocolitoare din Beiuş, (269 de milioane de lei), dar și noul sediul administrativ al Consiliului Județean (în asociere cu ”vedetele” Constructorul Sălard și Drmuri Bihor, o altă companie din grupul deținut de Beniamin Rus).
Compania, printr-o asociere cu firma ZUE din Polonia, va executa și lucrările de tip Quick Wins – ridicarea restricțiilor de viteză pentru restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii, finanțate prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR), pe intervale de stații aferente liniilor CF Apahida -Baia Mare, Războieni-Episcopia Bihor și Arad-Oradea. În acest sens, a semnat nu mai puțin de 45 de contracte în valoare totală de 700 milioane lei (echivalentul a aproximativ 142 milioane de euro), plus TVA, cu Sucursala Regională CFR Cluj.
O altă firmă renumită în Bihor pentru contractele sale cu statul este Construcții Bihor, patronată de traseistul politic Găvrilă Ghilea (PSD-PDL-PNL-PSD). Atâta timp cât a fost lider marcant și parlamentar al PNL Bihor, acesta a reușit să încheie contracte cu valori având multe zeroruri în coadă. Astăzi, când nu mai e în grațiile conducerii PNL Bihor, iar fiul său candidează pe lista PSD Bihor pentru Parlament, Ghilea senior trebuie să se mulțumească doar cu un mărunțis de 10 milioane de lei de la Consiliul Județean pentru renovarea sediului central al Bibliotecii Județene ”Gheorghe Șincai”.
Compania Gavella patronată de Gheorghe Vajai a fost mult timp ”sponsor” al echipei de baschet din Oradea, întorcând astfel profitul obținut din contractele pe bani publici. În prezent, însă succesul de altă dată al companiei pare să fi apus.
Un caz similar este și Abed Nego, patronată de omul de afaceri Marius Ionașcu. Altă dată una dintre firmele favorite ale primăriei conduse de Ilie Bolojan, astăzi, numărul contractelor s-a redus semnificativ. Compania a ajuns faimoasă pentru execuția lucrărilor de la Dealul Ciuperca. Pentru ”dezastrul” din 2016 – când dealul a luta-o la vale, iar amenajările s-au surpat – firma lui Ionașcu nu a fost sancționată (conform ”expertizei” nu s-a găsit niciun vinat, în afară de dealul care nu a rezistat intemperiilor vremii), din contră, a fost ”premiată” de Primăria Oradea cu o nouă lucrare – noua linie de tramvai, construită de-a lungul pârâului Peța, din cartierul Cantemir până în Calea Aradului.
O altă firmă cu puternice rădăcini peneliste semnalată de presa locală este Asfamixt. Aceasta este deținută de Costa Roman, proprietarul unei alte firme de construcții abonată la contracte publice, Costa Voc Impex SRL.
Asfamix a câştigat, în ultimii ani, mai multe licitaţii ținute atât de Primăria lui Birta, cât și de Consiliul lui Bolojan, reușind astfel să-și crească atât cifra de afaceri, cât și profitul încasat. Firma a executat asfaltarea și modernizarea a numeroase străzi din oraș, dar și drumuri județene (de exemplu, DJ 764 care leagă Beiușul și Aleșdul), Terminalul Intermodal de pe Calea Borșului, Centura metropolitană între Nojorid și Băile Felix, iar în curând se va apuca de lărgirea la patru benzi a drumului național DN19, de la ieșire din Oradea până la intrarea în Biharia.
Mai sunt apoi și firmele de casă ale UDMR Bihor. Un prim exemplu este Constructorul Sălard, care timp de mai bine de zece ani a ”construit” și a adunat contracte publice generoase: de la reabilitarea pasajului Vulturul Negru și revitalizarea Cetății din Oradea, până la reparaţiile capitale și amenajările interioare de la sediu nou al Muzeului ”Țării Crișurilor”, dar și noul sediu al Administrației Bazinale Ape (ABA) Crișuri, condus pe vremuri de Pasztor Sandor.
Tot pe această linie ”maghiară” trebuie inclusă și societatea Carier SRL, administrat de Alexandru Gomboş. În perioada 2016-2020, acesta a primit mai multe contracte, în valoare de peste 37,83 milioane lei de la Consiliul Județean Bihor, primăriile Marghita, Valea lui Mihai, Săcueni, Diosig, Şimian, Viişoara, toate conduse de politicieni de etnie maghiară.
Și societatea Dumexim SRL este o abonată constantă a lucrărilor din bani publici, chiar și în ciuda faptului reputației îndoielnice a patronilor ei. Aceștia au și fost reţinuţi de DNA Oradea pentru că s-au folosit de documente măsluite pentru a obţine un contract public de 1,5 milioane de euro, finanţat din fonduri europene. Printre lucrările recente ale firmei se numără Centura Biharia de 5,6 kilometri, dar extinderea la patru benzi pe un tronson de 1,6 kilometri a drumului național între Aeroportul Oradea și intersecția cu drumul către Livada de Bihor.
Nu trebuie să uităm nici de Dorel Ungur, patronul Crișana Pro Construc, devenit în ultimul sfert de secol unul din cei mai potenți oameni de afaceri din zona Salonta. Ziarul ”Cotidianul” nota în urmă cu mai mulți ani în cazul său că ”aproape toate lucrările de asfaltare, reparații drumuri, canalizare, alimentare cu apă, construire sau reabilitare de imobile din zonă au fost monopolizate de firmele lui Ungur, calitatea lucrărilor fiind de cele mai multe ori execrabilă. Și-a deschis patru stații de comercializare a produselor petroliere în zona de frontieră, la care a comercializat motorină contrafăcută, inclusiv combustibil de tip M, îndeosebi cetățenilor maghiari din estul Ungariei, care au achiziționat-o pentru utilaje agricole, transport, încălzit. Și-a făcut balastieră clandestină și a exploatat nelegal balast în râul Crișul Negru în zona Batăr-Tăut. Și-a făcut stație de mixturi asfaltice cu grad mare de poluare în centrul orașului Salonta. Și-a făcut o asociație de proprietari de terenuri (Agrosilva Crișul Negru) și o asociație de vânătoare (Crișana Hunting) cu care a dobândit în mod dubios cinci fonduri de vânătoare din județul Bihor (Peri, Goroniște, Arpășel, Cighid și Ciumeghiu). A intrat în mod fraudulos în proprietatea pădurii Frăsinet, situată lângă localitatea Ghiorac. A achiziționat suprafețe mari de teren (circa 1000 de hectare) la prețuri derizorii de la bătrâni și oameni necăjiți, după care le-a comasat și le-a vândut unor cetățeni italieni. A dobândit două cariere de piatră la Urbis și Vintere”.
Un alt personaj controversat, faimos pentru tunurile sale din Bihor este și omul de afaceri Cosmin Bonica. Și firmele acestuia au fost, mult timp, abonate la lucrările publice din Bihor. Bonica a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi delapidare, ambele în formă continuată. În perioada 2019 – 2023, ca reprezentant al unei firme cu sediul în comuna din Sânmartin, acesta ar fi făcut mai multe “inginerii” pentru a se sustrage de la plata plata taxelor datorate bugetului de stat.
Sperăm că nu am am uitat niciun nume important de pe această listă ”selectă” de constructori bihoreni care muncesc cu sârg și dăruire pentru dezvoltarea județului prin contractele încheiate cu autoritățile locale, aceleași contracte care le asigură, pe de altă parte, profituri generoase.
În ciuda acestui mediu ”toxic” al construcțiilor din județul Bihor în care au trebuit să lucreze, cu numeroși patroni și administratori de firmă cu probleme penale și de moralitate, singurii care s-au remarcat pentru că au rămas ”curați” și nepătați sunt primarul muncipiului Oradea, Florin Birta și președintele Consiliului Județean Bihor (primar al Oradiei timp de 12 ani), Ilie Bolojan.
Spre deosebire de alți primari de mari municipii și președinți de județ intrați în vizorul procurilor anti-corupție, despre aceștia au rămas ”săraci și cinstiți”, cum ar spune Ion Iliescu. Desigur, foarte mulți se întreabă: oare într-adevăr sunt atât de corecți sau pur și simplu au lucrat mai deștept decât ceilalți și nu au fost prinși? Încă… (A.F.)
