Se spunea pe vremuri, destul de stupid, că în ranița oricărui soldat stă bastonul de mareșal. O fi, dar poate sta mult și bine, sau pe veci, în raniță, dacă omul respectiv nu e ajutat și de noroc, de conjuncturi sau de diverse… propte. Așa cum a avut-o Napoleon, de exemplu, pe Josephine, cea care i-a asigurat un prim loc de muncă, o primă sinecură mai relevantă, la Stat. Iar de acolo, a știut el ce și cum… Cert e că fără acel prim șut în dos, micul caporal corsican ar fi continuat, poate, să scrie romane lipsite de talent și să-și lustruiască, plin de frustrare, bastonul din raniță.
V-ați gândit vreodată, ne scrie un cititor, ce șanse, teoretice, ar avea un penelist sau o penelistă de rând ca într-un timp scurt, să zicem până în 2024, să devină și el, sau și ea, un Bolojan?
Dacă vă aduceți aminte, Ilie Bolojan fusese numit de Tăriceanu în funcția de Secretar General al Guvernului în aprilie 2007, după o carieră, până prin 2004-2005, eminamente mediocră.
Bolojan, scria presa de atunci, a avut o ascensiune politică fulminantă începând din 2004, după ce, înainte, fusese profesor de școală ajutătoare comunală, administrator de firmă și consilier local în Aleșd.
În 2004 a fost ales consilier județean, un an mai târziu a fost numit prefect de Bihor, iar apoi secretar general al guvernului.
Ca și consilier local la Aleșd, în perioada 1996-2004, a fost vicepreședinte al Consiliului de Administrație al societății de salubritate din localitate, membru în CA al Liceului Alexandru Roman și în CA al Spitalului Teritorial Aleșd.
Și cam atât.
Vi se pare ceva deosebit, între anul nașterii și anul 2005, care să îl diferențieze de alte sute de peneliști bihoreni? Care să îl scoată în evidență? O carieră politică și de business absolut mediocre, ajutate doar de mici sinecuri de politruc mărunt (CA-uri) aruncate de partid.
Și totuși, la fel ca Napoleon după ajutorul Josephinei, și cariera lui Bolojan a explodat din 2005, venită din neant, neanunțată prin nicio realizare, dar purtată apoi, ani mulți și bani mulți, spre culmi mereu noi ale cultului personalității.
Credeți, ne scrie cititorul, că o asemenea carieră e posibilă pentru ORICE penelist sau penelistă? Desigur, mă refer la cei câteva sute de peneliști bihoreni, măcar câteva sute, care îi sunt, intelectual, net superiori lui Bolojan. Și totuși, ei sunt anonimi, ca el înainte de 2004. Și va avea el grijă să-i țină așa.
Iar pe alții, puțini, pe cei din GAȘCĂ, indiferent de calitățile lor morale sau intelectuale, îi va propti în funcții, ca o veritabilă Josephină ce le este.
Și totuși, Josephina lui Bolojan cine a fost?
