Cutremurul de marți seară, de lângă Arad, face parte dintr-o serie de cutremure care s-au produs în ultimele săptămâni în Crișana, o zonă seismologică mai puțin cunoscută în România și asta pentru că, în general, magnitudinea cutremurelor nu este semnificativă. Sunt posibile și la alte episoade în perioada următoare deoarece s-au acumulat tensiuni în scoarța terestră, dar nu sunt motive de îngrijorare, a explicat pentru G4Media cercetătorul Alexandru Szakacs de la Institutul de Geodinamică din București.
”Fenomenul este unul obișnuit, în vestul țării există o zonă seismologică cunoscută, controlată de fracturi adânci care mărginesc Bazinul Panonic de est. De-a lungul acestei structuri tectonice, apar din când în când cutremure cu magnitudinea, în general, de până în 6. Au mai fost și în trecut astfel de cutremure, sunt forțe din interiorul scoarței care acumulează tensiuni periodic”, a explicat Alexandru Szakacs.
Cutremurul de marți a avut o magnitudine de 5,3 pe scara Richter și a provocat pagube materiale în Arad. 13 replici au avut loc până în acest moment.
Sute de case au fost avariate în comuna arădeană Ghioroc, de cutremurul de 5,2 grade produs marţi seara, între care şi clădiri publice, precum spitalul local, iar în cinci case au căzut tavane sau pereţi. Primarul comunei Ghioroc, Corneliu Pop-Morodan, a declarat a convocat Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă.
În urmă cu aproximativ două săptămâni, un alt cutremur cu magnitudinea de 4,9 și câteva replici au fost resimțite în localitate.
Gorj, o altă zonă seismică reactivată
În luna februarie se produceau mai multe cutremure în Gorj, o altă zonă seismică mai puțin cunoscută care s-a reactivat. Totuși, cel mai important a fost cel produs în Oltenia, pe 14 februarie, cu o magnitudine de 5,7 pe scara Richter. Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) anunța acum trei luni că, în zece zile, adică între 13 și 23 februarie 2023 au fost localizate în zona Gorj nu mai puțin de 960 de cutremure cu magnitudini locale pe Richter între 0,2 și 5,7.
Dintre acestea, 15 seisme au avut peste 3,5 – magnitudine de la care cutremurele pot fi resimțite de către populația aflată în zona epicentrală.
Cercetătorii de la INFP spuneau în februarie că Gorj este o zonă seismică cunoscută, dar cu activitate slabă până la episoadele din a doua lună a anului. Atunci, aparatele au înregistrat cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă. Tot despre Gorj, reprezentanții INFP spuneau că este limitată capacitatea acelei zone de a produce cutremure cu magnitudine mare. (sursa)
