adevarul.ro: Întreruperea meciului România-Kosovo ca urmare a afișării unui banner cu mesaj politic a adus în atenție poziția autorităților de la București față de acest stat. Mai exact, România este una dintre cele cinci țări europene care nu recunoaște independența Kosovo față de Serbia, specialiștii considerând că motivul este legat de temerea creării unui precedent în Transnistria sau chiar în Ținutul Secuiesc.
Din momentul în care a fost adoptată Declarația de Independență a Republicii Kosovo față de Serbia, statele europene au început trecut să recunoască oficial acest lucru. Însă, România, Spania, Grecia, Slovacia și Cipru sunt țările care și în prezent refuză să recunoască independența Kosovo.
La doar o zi de la autoproclamarea independenței, Parlamentul României a anunțat, potrivit Newsweek, că „eventuala recunoaștere a independenței unilateral declarate de către alte state nu poate fi interpretată ca precedent pentru alte zone și nici ca recunoaștere sau garantare a drepturilor colective pentru minoritățile naționale”.
Motivul nerecunoașterii Republicii Kosovo de către România a fost explicat și de fostul președinte Traian Băsescu în anul 2015. Fostul șef de stat invoca la acea vreme pericolul autoproclamării independenței Transnistriei.
Independența Kosovo a fost recunoscută, până în iulie 2022, în diferite momente, de 119 de state. Însă, potrivit worldpopulationreview.com, unele și-au retras recunoașterea din cauza presiunii politice exercitate de țări care favorizează poziția Serbiei în detrimentul celei a Kosovo.
Ce spun experții
Răzvan Munteanu, analist specializat pe relații internaționale, a explicat pentru „Adevărul” că România privește recunoașterea Kosovo ca pe un subiect de securitate națională, precizând că această recunoaștere ar însemna indirect și recunoaștere Transnistriei și ar crea un precedent privind independența Ținutului Secuiesc.
„Evident că dacă România ar fi recunoscut statul Kosovo ca stat independent, autoritățile de la București ar fi justificat că pe acest model ar însemna recunoașterea indirectă a Transnistriei ca stat de facto, care dorește sau promovează independența față de autoritățile de la Chișinău. În același timp, ar fi putut fi creat și un precedent în ceea ce privește independența așa zisului Ținut Secuiesc, motiv pentru care România a privit acest dosar ca un subiect de securitate națională”.
Întrebat dacă există șanse ca România să revină asupra deciziei, Răzvan Munteanu a precizat că există în prezent presiuni din partea UE. „În momentul de față există presiuni din partea Uniunii Europene ca Serbia, stat care dorește aderarea la UE, să recunoască independența statului Kosovo. Motiv pentru care Belgradul nu a dat semne directe că ar fi dispus să facă acest lucru, dar au venit și mesaje indirecte, conform cărora ar lua în calcul recunoașterea statului kosovar ca un compromis de aderarea la Uniunea Europeană. În acel moment vom putea vedea dacă România își va putea schimba sau nu poziția”.
Munteanu a precizat că România nu este singura țară, dintre cele care se opun, în această situație: „Nu doar România este stat al UE care nu recunoaște Kosovo. Sunt și alte exemple precum Spania, care pe același model ca și România nu va dori să creeze precedente”.
O opinie similară are și fostul ministrul de Externe Cristian Diaconescu, punctând că cele cinci state europene care refuză recunoașterea au un motiv identic pentru care se opun.
„Este o decizie din anul 2008, cinci state membre ale Uniunii Europene nu recunosc Kosovo ca stat suveran, ca și subiect al dreptului internațional, din acest punct de vedere dacă priviți toate cele cinci state sub probleme în ceea ce privește anumite fenomene de autodeterminare pe diverse criterii. Din punctul de vedere al României în 2008, a fost inclusiv o decizie a Parlamentului la acea dată. Problemele sunt legate în special de problema Transnistriei și de crearea unui precedent din acest punct de vedere”, a precizat Cristian Diaconescu pentru „Adevărul”.
Fostul ministru a punctat că niciunul dintre cele cinci state europene care refuză recunoașterea Kosovo nu au revenit asupra deciziei.
Întrebat dacă România se teme să nu creeze un precedent în Transnistria sau în Ținutul Secuiesc, fostul ministru de Externe a punctat că „războiul din fosta Iugoslaviei prin care s-a generat această separare reprezintă o criză, deci fără a exista au consens popular cât se poate de clar, pe fundalul unei crize, se regăsesc argumente care nu pot fi folosite doar în favoarea unui proces de recunoaștere, ci și în defavoarea statelor care fac acest lucru”. (Andreea Rubica)
