În 2023, produsul intern brut al României a depășit, pentru prima oară, 1.600 de miliarde de lei, arată datele semidefinitive publicate joi, 10 octombrie, de Institutul Național de Statistică. În cifre absolute, economia României s-a mărit de mai bine de două ori din 2016 până anul trecut. Ziare.com a analizat datele statistice pentru a prezenta care sectoare economice au contribuit cel mai mult la creșterea economiei și care au ratat trenul dezvoltării în această perioadă.
Acum 8 ani, industria era de departe cel mai mare sector din economie, fiind responsabil pentru 183,8 miliarde de lei în valoare brută adăugată. În acel an, comerțul, luat împreună cu sectorul HoReCa, serviciile de transport și reparațiile vehiculelor, nu ajungea nici măcar la trei sferturi din industrie. În schimb, anul trecut, comerțul și această parte a serviciilor au adus peste 327 de miliarde de lei, prin comparație cu 306,4 miliarde de lei pentru industrie. Din punct de vedere al prețurilor, diferența s-a făcut în anul pandemiei, când industria a avut de suferit, dar inflația a împins de la spate serviciile și comerțul.
Astfel, în 2016, industria reprezenta aproape un sfert din economie; 24% din valoarea adăugată era produsă astfel, dar importanța sa scade treptat până la puțin peste 19% în 2023. În schimb, comerțul și serviciile avansează în importanță, ajungând să reprezinte peste o cincime din valoarea adăugată anul trecut, prin comparație cu 17,8% în urmă cu 8 ani. Dinamica dintre cele două mari categorii nu poate fi explicată doar de prețuri, tocmai pentru că efectele inflației acționează diferit și pot da o imagine distorsionată.
Cine aduce creșterea
O imagine mai bună este dată de contribuția la creșterea produsului intern brut. Industria începe să se clatine în 2019, când trage ușor în jos economia. Dacă producția totală a crescut cu 4,2%, industria a adus un minus de 0,3 puncte procentuale. În schimb, comerțul și serviciile au avut un aport pozitiv, de 0,7 puncte procentuale. În acel an, telecomunicații și informatica și, respectiv, sectorul tranzacțiilor imobiliare au avut cel mai mare aport, fiecare cu câte 0,9 puncte procentuale.
Cu excepția unei pauze în 2021, contribuția industriei la PIB a continuat în teritoriu negativ, culminând cu anul 2022. Atunci, economia României a crescut cu 4%, împinsă în sus de activitățile profesionale, științifice și tehnice și de activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport. În aceste mari categorii intră turismul, publicitatea, serviciile juridice și de consultanță, printre altele. În 2022, ele au contribuit cu 1,4 puncte procentuale – mai mult de o treime – la creșterea economică, fiind de altfel și cea mai importantă performanță a sectoarelor din acest interval. Similar, aproximativ o treime au contribuit sectorul IT și comerțul și serviciile. În schimb, industria a avut cea mai importantă contribuție negativă, de -2,2 puncte procentuale.
Anul trecut, industria a recuperat întrucâtva, având o contribuție negativă de -0,5 puncte procentuale, dintr-o creștere economică de 2,4%, la care cel mai mult au contribui construcțiile, cu o treime din avansul PIB. Anul acesta, industria prelucrătoare mai ales pare a fi sub un nor negru în mai toată Europa. Germania, puterea industrială a continentului de care depinde într-o mare măsură activitatea fabricilor din România, preconizează o contractare economică anul acesta. În primele trei trimestre ale anului, industria României a părut să recupereze ușor în prima jumătate a anului, pentru a avea un picaj în timpul verii. Evoluția industriei i-a făcut pe analiști să reducă prognozele de creștere pentru economia României.
Cât de bun este PIB ca indicator
Produsul intern brut este cel mai des folosit indicator pentru a măsura expansiunea sau contracția unei economii. În practică, cifra reprezintă valoarea monetară a produselor și serviciilor finite în perioada respectivă, în cea mai mare parte. Din valoarea bunurilor finale se scad costurile de producere, ale bunurilor și serviciilor intermediare. La aceste valori se adaugă impozitul net pe produse.
Valorile discutate mai sus sunt nominale, adică se referă la sumele de bani care reprezentau în fiecare an contravaloarea produselor. Cu alte cuvinte, sumele nu iau în considerare rata inflației, o astfel de ajustare reprezentând PIB-ul real. În schimb, creșterea procentuală a economiei este calculată în baza indicilor de volum, în care sunt folosite prețuri constante, pentru a elimina efectele dinamicii prețurilor. Astfel, creșterea nu este datorată inflației sau modificării uzuale a prețurilor, ci se bazează pe expansiunea producției.
Folosirea acestui indicator a fost criticată pentru că, în realitate, nu spune nimic despre cât de bine trăiesc oamenii. Producția poate să crească sau să scadă fără ca aceste efecte să se resimtă direct asupra bunăstării oamenilor. Specialiștii au propus și alți indicatori de măsurare a sănătății unei economii, printre care indicele dezvoltării umane (HDI), indicele progresului autentic sau indicele unei vieți mai bune, propus de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
La finalul lunii septembrie, liderii mondiali au adoptat un Pact pentru Viitor la Organizația Națiunilor Unite. Printre promisiunile asumate de decidenți se numără și aceea de a îmbunătăți modul în care se măsoară progresul uman și depășirea PIB pentru a „surprinde bunăstarea și sustenabilitatea oamenilor și a planetei”. Deocamdată, nu este clar cum va arăta o astfel de măsurătoare. (sursa)
