Oraşele-capitală sunt cunoscute pentru faptul că atrag cel mai mult atenţia investitorilor – locali şi străini deopotrivă -, care se înghesuie aici pentru a-şi deschide birouri, centre de R&D sau chiar de producţie.
Cristina Roșca: Este cazul celor mai multor ţări din lume, a căror dezvoltare a fost trasă în sus de aceste oraşe care sunt, dincolo de centre administrative, şi bazine importante de forţă de muncă. De obicei, oraşele-capitală sunt cele mai populate localităţi dintr-o ţară, un motiv în plus pentru investitori să se uite în primul rând în direcţia lor.
Totuşi, ţinând cont de acest fenomen, o întrebare logică este cum ar arăta anumite economii fără aceste metropole? Cum ar arăta o Românie fără Bucureşti? Pe scurt, PIB-ul per capita ar scădea cu peste 17%, arată o analiză a revistei Europe Magazine care citează biroul european de statistică Eurostat şi pe cel german, iwd.
Capitalele europene au, de cele mai multe ori, o influenţă pozitivă asupra nivelului de dezvoltare economică din ţările de care aparţin. Totuşi, efectul variază puternic de la un stat la altul. Spre exemplu, în Germania şi Italia nivelul de bunăstare nu e ţinut în spate de oraşele-capitală. Cele două economii de top din Europa sunt însă excepţiile.
Iar asta pentru că în Germania sudul este cel dezvoltat şi industrializat, pe când Berlinul e mai degrabă un oraş politic şi artistic. De altfel, unii germani ar spune că Berlin nu e Germania, făcând referire la caracterul său aparte. În ceea ce priveşte Italia, oraşul-capitală, Roma, se află fix la jumătatea „cizmei“. Iar această ţară este cunoscută pentru că este divizată la mijloc, între sudul sărac şi nordul bogat. Unii ar zice sudul sărac şi autentic şi nordul cosmopolit şi bogat. (ZF.ro)
