♦ Cu un buget de 25 de miliarde de lei estimat pentru 2026 şi cu un ritm susţinut de extindere a reţelei rutiere, România îşi consolidează statutul de destinaţie atractivă pentru investitori. În 2025 bugetul CNAIR se va ridica la circa 22 mld. lei, iar compania de stat promite 250 de noi kilometri de autostradă.
Bogdan Alecu: Autostrăzile nu mai sunt doar proiecte de mobilitate, ci instrumente strategice de politică economică ce vor miza mai departe pe atragerea de noi investitori, atât în sectorul industrial, de producţie, cât şi în cel logistic, pe măsură ce piaţa locală se conturează drept un nod logistic în regiune. În 2025, România va da în folosinţă 250 de kilometri noi de autostradă, iar bugetul CNAIR – Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – este de 18 miliarde lei, cu o estimare de 25 mld. lei pentru anul 2026.
„Ne-am propus să livrăm 250 de kilometri anul acesta. Nu este doar o chestiune cantitativă, ci una strategică: legăm coridoarele paneuropene şi susţinem dezvoltarea economică“, declară Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, în cadrul emisiunii ZF Cum construim România, un proiect ZF&CBRE.
Până în 2026, inelul A0 al Bucureştiului ar urma să fie complet finalizat. Segmentul sudic va fi deschis circulaţiei pe 15 iunie 2025, oferind o conexiune directă între A1 şi A2. Pe fondul acestui avans, CNAIR discută deja despre un al doilea inel de centură, tot la profil de autostradă, pentru zona Bucureşti-Ilfov.
Pentru mediul de afaceri, fiecare tronson de autostradă nou înseamnă oportunitate. „Fiecare sută de kilometri a generat, în medie, 500.000 mp de spaţii industriale şi 400.000 mp de retail modern. Corelaţia este evidentă“, spune Răzvan Iorgu, managing director al CBRE România.
Statisticile susţin această relaţie directă: reţeaua de autostrăzi a crescut cu 90% în ultimii 10 ani, iar stocul de spaţii industriale moderne s-a majorat cu 110%. Investitorii străini urmează infrastructura.
„Autostrada Moldovei are un impact direct în estul ţării. Buzău, Focşani, Bacău sau Iaşi devin relevante pentru producţie şi logistică“, mai spune Răzvan Iorgu. El explică faptul că există un interes în creştere pentru centrul ţării şi pentru terenuri în proximitatea A0.
Pentru a menţine ritmul, CNAIR a introdus măsuri de control: certificate negative trimestriale pentru constructorii care întârzie şi o formulă legală de actualizare lunară a preţurilor materialelor.
„Constructorii nu mai pot invoca inflaţia ca obstacol. Avem o formulă care reflectă realitatea şi o aplicăm constant“, subliniază Pistol.
În paralel, parteneriatele public-private revin în discuţie, în contextul în care fondurile europene sunt angajate aproape integral. „Programul de transport este supracontractat la 300%. Trebuie să căutăm alternative de finanţare“, afirmă directorul CNAIR.
Investitorii cer însă claritate. „Dezvoltatorii vor să ştie exact când vor fi gata nodurile şi ce zone devin accesibile. Fără previzibilitate, planificarea e imposibilă“, punctează Iorgu.
România are astăzi 8 km de autostradă la 100.000 de locuitori – dublu faţă de acum un deceniu, dar sub nivelul Cehiei sau Poloniei. Ritmul e bun, dar decalajul rămâne. CNAIR are în lucru 700 km şi speră să atingă pragul de 1.000 km în 2026.
Bugetul de infrastructură influenţează direct atractivitatea Romniei. Investitorii din logistică, producţie sau e-commerce prioritizează zonele conectate la reţeaua rutieră. Iar pentru 2025–2026, România trimite semnalul aşteptat: investim masiv.
„Transformăm infrastructura într-un avantaj competitiv. Autostrăzile nu mai sunt doar proiecte publice, ci o promisiune economică livrată în teren“, conchide Pistol. (ZF.ro)
