Consumul de alcool are efecte devastatoare asupra sănătății psihice și fizice fiind asociat cu apariția tulburărilor mentale și comportamentale, precum și cu bolile netransmisibile ca unele tipuri de cancer, bolile cardiovasculare sau ciroza hepatică.
Conform raportului privind Starea Sănătății în Uniunea Europeană din 2023, în România, consumul de alcool este a treia cauză de deces, după COVID-19 și bolile cardiace, urmând bolile pulmonare și accidentul vascular cerebral.
Pentru că această statistică este îngrijorătoare și reprezintă o problemă ce nu mai poate fi ignorată la nivelul țării, am discutat cu psihiatrul Vlad Stroescu despre dependența de alcool și consecințe, despre cum arată o relație sănătoasă cu alcoolul și de asemenea despre cum pot fi ajutați oamenii care găsesc refugiu în această dependență.
1. Ce este dependența de alcool?
„Dependența de alcool constă într-o serie de transformări neurobiologice și neuroplastice importante ale creierului, mai ales la nivelul centrilor care se ocupă cu învățarea prin recompensă, cu anxietatea, cu plăcerea etc., care au loc dacă consumăm sistematic o cantitate importantă de băuturi alcoolice și care produc suferință fizică și psihică atunci când încercăm să oprim alcoolul, făcând din acest lucru o sarcină dificilă, adesea cu încercări eșuate și recăderi”, spune psihiatrul Vlad Stroescu.
De asemenea, psihiatrul mai adaugă că „dependența nu este o iluzie, nu e o slăbiciune controlabilă „prin propria voință”, ci o problemă de sănătate cu substrat neurologic caracterizat și, în mare, cunoscut. Alcoolul este un drog cu o dublă dependență, atât fiziologică – adică produce un sindrom de sevraj care, în funcție de doza consumată, poate fi sever și necesită atenție medicală urgentă, cât și comportamentală, incluzând tot ce înseamnă tentații, obiceiuri, reflexe – ceea ce face ca riscul recăderilor să fie prezent chiar și după mari perioade de timp fără alcool”.
2. Cum arată o persoană dependentă de alcool?
Vlad Stroescu e de părere că „nu orice consum de alcool produce dependență, chiar dacă riscul e mereu prezent. Pe de altă parte, poți avea deja o dependență de alcool fără să îți dai seama. Alcoolul are multiple efecte toxice, la nivelul creierului, inimii, ficatului, tractului digestiv, sistemului nervos periferic, pielii, ceea ce face ca un consum cronic să ducă adesea la boli grave, ușor de recunoscut de un medic. Dar aici vorbim deja despre stadii avansate”.
La început, semnele pot fi foarte discrete, completează psihiatrul. „Trebuie să ne îngrijorăm dacă: consumăm zilnic sau în mai toate zilele unei săptămâni băuturi alcoolice; dacă ne propunem să consumăm puțin, dar ajungem la cantități mari și nu ne putem opri; dacă consumăm cantități mari, peste două pahare, nu neapărat zilnic, dar nici rar; dacă consumul de alcool are consecințe nefaste la serviciu, accidente, probleme cu memoria; dacă cei din jur se îngrijorează (prieteni, partener, medic), astfel de îngrijorări trebuie mereu luate în serios; dacă consumăm dimineața alcool, ca să „ne dregem”; și dacă ne simțim rău în zilele în care nu consumăm alcool.”
3. Care sunt consecințele acestei dependențe. De ce se refugiază oamenii în alcool?
Vlad Stroescu crede că cel mai cel mai răspândit motiv, conștient sau nu, e „că alcoolul amorțește unele suferințe psihice: anxietatea (inclusiv cea socială, sau cea legată de stres), insomnia, emoțiile negative puternice. E o amorțeală amăgitoare care foarte repede basculează în efectul contrar: unii oameni beau ca să adoarmă mai ușor, dar alcoolul strică arhitectura somnului; unii oameni beau după o zi grea, încărcată de griji și stres, dar a doua zi de dimineață grijile și stresul revin parcă și mai intense”.
„Există, desigur, și motive culturale, sociale, de a consuma alcool – de exemplu abuzul de alcool în adolescență, ca un fel de ritual al maturizării, sau consumul social din anumite medii, dar un consum cronic și sistematic trebuie să ne facă să bănuim și să căutăm și alte suferințe, din spectrul anxietății, depresiei, altor tulburări afective”, conchide psihiatrul.
4. Cum arată o relație sănătoasă cu alcoolul? Dar una bolnăvicioasă?
„Cândva, erau populare unele studii care găseau că alcoolul, în cantități mici, ar avea unele beneficii pentru sănătate, nu îndeajuns cât să le recomandăm oamenilor să se apuce să bea vin, dar suficiente pentru a nu le recomanda să nu mai bea, dacă era vorba doar de un pahar din când în când, cu zile pauză. Chiar și acele studii constatau că beneficiile se anulau rapid chiar și la creșteri modeste ale cantităților de alcool. Recent însă, sunt tot mai multe dovezi că alcoolul, în orice cantitate, are riscuri majore pentru sănătate, de exemplu este un puternic cancerigen, cu efect cumulativ. Astfel încât, astăzi Organizația Mondială a Sănătății recomandă zero alcool”.
Din punctul de vedere mai îngust al sănătății psihice, Vlad Stroescu spune că „o relație patologică cu alcoolul include nu doar dependența, ci și utilizare nocivă, intoxicația (beția), consecințele alcoolului asupra memoriei (cantitățile mari pot da blackout, amnezie), asupra percepției realității (există și psihoze induse de alcool), comportamentul modificat.
Poate că un consum ocazional, de cantități moderate, în context social (o bere cu un prieten), nu ar fi problematic. Dar nu trebuie niciodată nici să subestimăm toxicitatea alcoolului, nici să supraapreciem capacitatea noastră de a ne pune limite, pentru că uneori limitele sunt dincolo de controlul nostru.”
5. Cum pot fi ajutați oamenii care găsesc refugiu în alcool?
Psihiatrul crede că cel mai mare factor de risc al consumului problematic de alcool și al eșecului opririi lui e singurătatea.
„E foarte greu să oprești o dependență de alcool de unul singur. Și e și contraindicat: sevrajul de alcool e el însuși periculos pentru sănătate, și trebuie făcut doar cu sfatul medicului. De altfel, e și mult mai ușor așa. Întâlnirea cu psihiatrul poate de asemenea deschide și alte discuții interesante: poate că alcoolul e doar un tratament instinctiv al unei suferințe (de exemplu, dar nu numai, depresie), care poate fi altfel alinată, mult mai sigur și mai eficace. Dar un sevraj corect efectuat înseamnă doar atât, oprirea în siguranță a consumului. Treaba grea abia urmează, și presupune adesea schimbări importante de viață, care, de asemenea, se fac mai ușor cu ajutor și psihoterapie. Mulți oameni au recăderi care produc frustrare, vinovăție, deznădejde; în schimb, cu ajutorul potrivit, putem învăța multe din recăderi, asemenea unui copil care învață să meargă și învață lecții importante și din căzături și împiedicări.”
Tot el mai conchide că „în societatea românească, e nevoie de o discuție mult mai liberă, fără rușine, fără stigmatizare, fără incriminare, despre alcool și dependențe în general. E o nevoie urgentă și dureroasă, care acum nu doar că nu e îndeplinită, ci e agravată de politici mioape, lipsite de empatie și chiar de bun simț pragmatic, politici care favorizează coerciția și penalul și defavorizează catastrofic ajutorul”.
Dependența de alcool are numeroase consecințe, unele dintre ele se văd mai mult, altele mai puțin, dar ceea ce știm e că toate produc suferință și că o societate plină de dependenți care sunt lăsați de izbeliște e o societate bolnavă, pentru că problemele nu se rezolvă dacă sunt băgate „sub preș”. (sursa)
