România se mişcă, scrie ZF.ro. Cheltuielile de investiţii în infrastructură ale companiei de drumuri s-au dublat în 2022. În ultimii 10 ani, au fost investiţi 40 miliarde de lei în infrastructură.
Bugetul de cheltuieli pentru investiţii al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a fost de aproape 40 mld. lei în ultimii 10 ani, dintre care 8,4 mld. lei cheltuiţi numai în 2022, an record pentru investiţiile în construcţia şi întreţinerea drumurilor. Media de kilometri de autostradă inauguraţi în aceeaşi perioadă a fost însă de numai 30 km/an, în condiţiile în care o bună parte din investiţiile companiei de drumuri trebuie să meargă spre reabilitarea sau întreţinerea reţelei existente. Cum se vede însă în piaţă alocarea record din 2022?
Momentan doar în statistici se văd alocările, spune Bogdan Funieru, managing director la Neomar Consulting, companie de consultanţă în domeniul construcţiilor. Cu toate acestea, adaugă el, alocările record pentru infrastructură urmează să se simtă mai puternic în piaţă din a doua jumătate a lui 2023.
„Datele statistice legate de infrastructură confirmă şi ele o creştere a valorii lucrărilor contractate. Fiind proiecte pe termen lung, încă se aşteaptă să se producă efecte în piaţă. Rezultatele în piaţă încă se lasă aşteptate, pentru că aşa este natura lucrărilor”, spune Bogdan Funieru.
În acest moment, compania de drumuri are lansate în licitaţie publică proiecte de 10 mld. lei, dintre care cel mai mare, de peste 8 mld. lei, este construcţia a circa 100 kilometri de autostradă între Cluj-Napoca şi Oradea, până la Suplacu de Barcău.
Recent, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu a spus că în faza de execuţie se află circa 600 de kilometri de autostrăzi în România. În acest moment, reţeaua de autostrăzi din România nu a trecut încă de 1.000 de kilometri, iar Moldova încă nu este conectată cu Bucureştiul sau cu Vestul. Printre autostrăzile în execuţie se află şi autostrada 7, care ar urma să lege Ploieştiul de Paşcani şi care trebuie să fie gata înainte în 2026, pentru că este finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În total, investiţiile statului, din fonduri europene şi de la bugetul de stat, au fost de aproape 73 mld. lei, o sumă de asemenea record. Prima parte a anului a fost însă slabă din acest punct de vedere. Constructorii au spus la vremea respectivă că la o dublare a preţului materialelor de construcţii nu se pot continua contractele existente şi astfel şi plăţile s-au blocat. O bună parte dintre aceste contracte au fost însă renegociate de guvern cu companiile şi lucrările au fost reluate, astfel că, din a doua parte a anului, cheltuielile de investiţii au reînceput să crească.
Pentru 2023, Bogdan Funieru spune că perspectivele sunt bune şi că sunt multe proiecte de infrastructură care vor fi semnate în perioada următoare.
„Vedem o creştere a infrastructurii în 2023, pentru că din semnalele pe care le avem în piaţă sunt multe proiecte care stau la start sau sunt în diverse faze de alocări sau de construcţie. La orice element de infrastructură sunt nişte etape birocratice până să înceapă efectiv şantierul”, spune el.
Este vorba de mai multe lucrări de infrastructură, inclusiv de proiecte de căi ferate, reţeaua de apă şi canalizare etc, adaugă el: „Din ce ştim noi, inclusiv proiecte pe zona aceasta de canalizare sau irigaţii sunt într-un stadiu destul de avansat de pregătire a documentaţiei. Este destul de greu să prognozezi când vor fi simţite în piaţă. Este un timp între semnarea contractelor şi începerea lucrărilor astfel încât să se transpună în cerere de materiale”, mai spune Funieru. (Răzvan Botea)
