ZF.ro: Comisia Europeană este de părere că economia României va creşte mai mult decât se aştepta iniţial şi a mărit prognoza de creştere reală a PIB de la 2,5%, la 3,2% în 2023.
„Creşterea economică va continua, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii scăzute a partenerilor comerciali. Se preconizează că inflaţia de bază va atinge un vârf în 2023, iar inflaţia generală va rămâne peste ţinta de inflaţie pe orizontul de prognoză. Se estimează că şomajul va scădea doar marginal, menţinând piaţa muncii relativ strânsă şi creşterile salariale ridicate”, sumarizează economiştii Comisiei Europene prognoza.
Ce spune Comisia Europeană despre România în prognoza economică de primăvară 2023:
Creştere rezilientă în ciuda vântului din faţă
În 2022, creşterea a atins 4,7%, determinată de un consum privat puternic şi de investiţii robuste. Indicatorii de înaltă frecvenţă indică o economie destul de rezistentă în 2023-T1, cu sentimentul şi cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul în creştere, iar producţia industrială dând semne de îmbunătăţire. Aşteptările de angajare au rămas la un nivel relativ ridicat.
În viitor, inflaţia ridicată, condiţiile de finanţare stricte şi creşterea mai redusă a partenerilor comerciali sunt toate pregătite să încetinească creşterea reală. În ciuda acestor vânturi contrare, se aşteaptă ca avansul consumului privat să rămână pozitiv pe fondul salariilor şi pensiilor mai mari, precum şi a prelungirii plafonului preţului energiei până în 2025. Schemele de sprijin guvernamentale şi o piaţă a muncii rezistentă vor sprijini, de asemenea, activitatea economică.
Politica monetară urmează să rămână strictă, cu rata de politică monetară la 7%, afectând fluxul de credit către economie şi investiţii. Cu toate acestea, investiţiile planificate în cadrul Planului Naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) şi intrările de alte fonduri UE sunt în măsură să compenseze impactul condiţiilor stricte de creditare. Se preconizează că investiţiile vor sprijini puternic creşterea reală în 2023 şi 2024.
Se estimează că exporturile nete nu vor contribui la creşterea PIB-ului. În ciuda scăderii preţurilor la energie şi a îmbunătăţirii termenilor de schimb, cererea internă puternică va menţine balanţa comercială negativă. Deficitul de cont curent este de aşteptat să se menţină în jur de [8%] din PIB pe orizontul de prognoză, prezentând riscuri externe de sustenabilitate pe termen mediu.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va creşte cu 3,2% în 2023 şi cu 3,5% în 2024. Riscurile la adresa prognozei sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR ar putea reduce investiţiile.
Şomajul „lipicios” şi presiunile salariale
În ciuda creşterii solide a PIB-ului, perspectivele de ocupare a forţei de muncă rămân modeste, deoarece o populaţie îmbătrânită şi migraţia în masă reprezintă un obstacol serios pentru crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, integrarea pe piaţa muncii a persoanelor care fug de războiul din Ucraina şi vizele pentru lucrătorii din afara UE ar putea acţiona ca factori de atenuare. Rata şomajului este de aşteptat să scadă uşor, până la 5,4% în 2023 şi 5,1% în 2024. Creşterile salariale au fost puternice, în special în sectorul privat, dar pentru economia totală rămân sub inflaţia totală IPC. Piaţa forţei de muncă tensionată, necesitatea de a compensa pierderile de putere de cumpărare şi inflaţia ridicată ar trebui să contribuie la creşteri puternice ale salariilor în 2023 şi 2024.
Inflaţia de bază rămâne ridicată
Inflaţia totală IAPC (pe indicele armonizat al UE 0 n. red.) a atins un vârf în noiembrie şi apoi a scăzut la 12,2% în martie, datorită preţurilor mai scăzute la energie. Datorită schemei de plafonare a preţului energiei, nu se aşteaptă aproape nicio modificare în această componentă, determinată în mare parte de mişcările preţurilor la combustibil şi la distribuţia energiei. Cu toate acestea, inflaţia de bază a continuat să crească pe fondul creşterilor de la produsele alimentare procesate şi serviciile. Se estimează că va rămâne peste inflaţia generală în acest an, după ce a atins un vârf în primul trimestru. În general, inflaţia medie IAPC va scădea la 9,7% în 2023 şi la 4,6% în 2024, dar riscurile sunt înclinate în sus, deoarece presiunile de creştere a salariilor sunt mari.
Se estimează că deficitul public va scădea
Se estimează că deficitul guvernamental al României va scădea la 4,7% din PIB în 2023 (în termeni ESA, pe metdologia europeană – n. red.), de la 6,2% în 2022. Creşterea robustă a PIB-ului nominal şi impozitele mari legate de energie vor spori veniturile guvernamentale în 2023. Se estimează că cheltuielile curente vor creşte mai puţin decât PIB-ul nominal , condus de moderarea salariilor publice. Investiţiile publice ca pondere din PIB sunt de aşteptat să crească, reflectând obiective bugetare interne ambiţioase şi intrări mari de fonduri UE. Plăţi suplimentare către pensionari, modificarea codului fiscal, schema de compensare pentru a face faţă creşterii preţurilor la energie şi o legislaţie anunţată în mod credibil pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt toate luate în considerare în prognoză. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic este proiectat în previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2023 la 0,3% din PIB în 2023, comparativ cu 0,4% în 2022.
Deficitul este prognozat să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, pe măsură ce cheltuielile curente scad ca pondere din PIB, ca urmare a întreruperii unor măsuri implementate în 2022/2023 în valoare de circa 0,3 puncte procentuale. Se aşteaptă ca creşterea economică nominală să fie în continuare substanţială. Se estimează că creşterea cheltuielilor de capital va încetini din cauza efectului de bază creat de marea sumă reziduală din ciclul bugetar al UE 2014-2020, preconizată în 2023. În prezent, Comisia presupune o eliminare completă a măsurilor de sprijin energetic în 2024.
Se estimează că datoria publică va scădea la 45,6% din PIB în 2023, datorită reducerii deficitului, înainte de a creşte la 46,1% în 2024. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate spre scădere. Creşterea mai scăzută a PIB-ului, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni în creştere asupra salariilor publice în urma ratelor de creştere reale negative din 2021, indexarea pensiilor care în 2024 va încorpora inflaţia ridicată din 2022, ar putea duce la deficite bugetare. (sursa)
