De 58 de ori apare cuvântul ”incertitudine” în cele circa 70 de pagini ale Raportului privind inflația publicat de Banca Națională, scrie hotnews.ro. Deși discursul oficialilor BNR este de regulă unul calm, fără ieșiri emoționale, de data aceasta raportul vorbește despre situația actuală ”fără precedent” sau despre impactul ”de o severitate ridicată” al crizei. După lectura documentului, am extras 10 avertismente pe care acesta le conține. Potrivit raportului publicat de instituția condusă de Mugur Isărescu, am putea vedea ca, în pofida unei reveniri a activității economice începând din al doilea semestru, ”gradualitatea acesteia va face ca pe ansamblul anului dinamica medie a PIB real să înregistreze o valoare negativă semnificativă, apropiată de cele înregistrate la apogeul crizei economice din 2008-2009” (în 2009, economia a scăzut cu 7.1% -n.a.).
- 1. Nivelul incertitudinii, care a atins cote record în perioada recentă, este de așteptat să greveze cu precădere asupra dinamicii investiționale, având ca efect probabil înghețarea pe termen scurt a finanțării proiectelor, în timp ce pe termen mediu nefiind exclusă posibilitatea unor amânări în mod repetat ale termenelor de implementare a acestora. Aceeași incertitudine ridicată, cu efect de comprimare a venitului disponibil real al gospodăriilor populației, va contribui la întreruperea relativ brutală a trendului favorabil de evoluție a consumului din ultimii ani. Totuși, în cazul acestei componente, scăderea este de așteptat a fi doar cvasigeneralizată, în condițiile în care anumite subcomponente (de exemplu, bunurile de strictă necesitate) au dovedit o reziliență sporită, având chiar potențial de a înregistra dinamici pozitive.
- 2. În ceea ce privește evoluțiile de pe piața muncii, ca urmare a contracției economice ce se conturează, gradul de tensionare a acesteia este evaluat în scădere, reflectând creșterea ratei șomajului și o reducere a numărului locurilor de muncă vacante. Pe fondul provocărilor generate de contextul epidemic actual, nu este exclusă o restructurare a costurilor de producție, mai ales în sectoarele grav afectate de lipsa cererii. Astfel, în condițiile unei puteri de negociere mai ridicate a angajatorului relativ la perioada de expansiune a ciclului economic, ajustarea costurilor s-ar putea produce prin concedieri, înghețări sau reduceri ale salariilor și ale altor beneficii acordate salariaților.
- 3. Deficitul de cont curent va cunoaște o ușoară deteriorare pe ansamblul anului curent, conturându-se tot mai clar perspectiva unei depășiri în acest an a valorii de 4% din PIB stabilită ca reper multianual de Comisia Europeană în cadrul tabloului de riscuri economice. Evoluția deficitului de cont curent din 2020 este anticipată și pe fondul înrăutățirii deficitului bugetar, în condițiile unei majorări a cheltuielilor publice destinate atenuării efectelor crizei de sănătate publică, în paralel unui declin important al veniturilor bugetare. Prin efectele de runda a doua, contracția economiei este de așteptat să agraveze suplimentar balanța fiscală, printr-o nouă majorare a cheltuielilor bugetare, sub impactul acțiunii stabilizatorilor automați.
- 4. Situația actuală, fără precedent, face ca perspectivele de evoluție a economiei să fie marcate de ample incertitudini. În aceste condiții, pe fondul probabilei mențineri pe perioade mai lungi de timp a măsurilor voluntare de distanțare socială din partea populației, precum și a unui grad de precauție mai sporit și probabil persistent cu impact asupra deciziilor de consum și investiții atât ale gospodăriilor și ale companiilor, se anticipează înregistrarea unui ritm lent de revenire a activității economice la nivelurile observate anterior declanșării crizei pandemice.
- 5. Având în vedere seceta prelungită din unele regiuni ale țării, cu implicații directe asupra ofertei de produse agroalimentare, nu sunt excluse presiuni inflaționiste pe acest segment. În același timp, dată fiind posibila afectare semnificativă a unor culturi agricole (de exemplu, cerealele), nu ar fi exclusă nici o diminuare mai importantă a activității economice.
- 6. Actuala criză de sănătate publică este presupusă a exercita doar efecte temporare asupra activității economice, chiar dacă de o severitate ridicată. Unul dintre cele mai relevante riscuri ar putea fi acela al transformării acesteia într-o criză persistentă, fie prin prelungirea situației medicale pe o perioadă mai lungă de timp, fie prin o posibilă reinflamare a cazurilor de contaminare în viitor. Astfel de evoluții ar periclita refacerea potențialului productiv al economiei. În aceste condiții, adoptarea unor programe și mai consistente de susținere a economiei față de cele presupuse în scenariul de bază, coroborată unei diminuări și mai ample a încasărilor bugetare, pe fondul trenării revenirii economiei, ar fi de natură să vulnerabilizeze atât echilibrul intern, cât și pe cel extern al țării, cu toate implicațiile ce ar decurge din această evoluție, inclusiv cea de persistență a deficitelor gemene (bugetar și de cont curent) și, implicit, de asigurare a finanțării ordonate a acestora.
- 7. Incertitudinile sporite cu privire la orizontul de soluționare a crizei ar afecta volumul investițional derulat de agenții interni sau, după caz, atras din străinătate, grevând asupra rapidității ritmului de revenire ciclică a activității economice și al celui de refacere a potențialului productiv al economiei. În plus, o prudență sporită din partea consumatorilor și alterarea mai semnificativă a obiceiurilor de consum ale acestora ar putea constrânge o revenire a economiei susținută de consum atât pe termen imediat, cât și într-o perspectivă mai lungă de timp. Cumulate, aceste evoluții s-ar răsfrânge asupra dinamicii productivității economiei românești, una din consecințe putând fi diminuarea avantajului competitiv în raport cu partenerii noștri comerciali externi.
- 8. În pofida unei reveniri a activității economice începând din al doilea semestru, ”gradualitatea acesteia va face ca pe ansamblul anului dinamica medie a PIB real să înregistreze o valoare negativă semnificativă, apropiată de cele înregistrate la apogeul crizei economice din 2008-2009” (în 2009, economia a scăzut cu 7.1% -n.a.).
- 9. Caracterul de noutate al crizei pe care o traversăm și, implicit, numeroasele sale necunoscute fac dificilă evaluarea, la momentul actual, a impactului net asupra prețurilor. Dacă pe termen scurt o parte a producătorilor ar putea crește prețurile bunurilor și ale serviciilor oferite ca urmare a majorării temporare a cererii pentru anumite produse (de exemplu alimente), o trenare pe perioade mai lungi de timp a revenirii economiei la niveluri similare celor anterioare crizei ar putea ocaziona persistența unor presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate, implicit posibile riscuri de abatere în jos a inflației de la coordonatele scenariului de bază.
- 10. Reziliența pe perioade mai îndelungate de timp a crizei epidemice, prin efectul de perturbare a lanțurilor globale de producție și distribuție, dată fiind dificultatea suplinirii într-un timp rezonabil a acestora pe baza unei integrări pe orizontală și verticală a producătorilor locali, dar și costurile probabil ridicate ale unui asemenea demers, ar putea avea ca efect o reducere de durată a ofertei de produse, cu impact advers asupra presiunilor inflaționiste resimțite pe termen mediu.
