Cehia, Ungaria, Polonia: naţionalizare şi centralizare în sectoarele de energie din Europa de Est

Anul trecut, CEZ a cumpărat participaţia majoritară la cel mai mare distribuitor de gaze naturale din Cehia, GasNet, o tranzacţie de 846 milioane euro. Tot anul trecut, CEZ a achiziţionat 20% din compania britanică Rolls-Royce SMR, care dezvoltă reactoare nucleare modulare de dimensiuni mici (SMR).

---

Bogdan Cojocaru: Cel mai popular partid din Cehia, ANO, al miliarda­rului populist Andrej Babis, promite să naţio­nalizeze în totalitate CEZ, cândva cel mai mare producă­tor de ener­gie din Europa de Est, dacă alegătorii cehi îi vor da din nou guver­narea. Preluarea completă de către stat a companiei ar permite scăderea preţurilor energiei şi investiţii în sector.

Grupul a început să se retragă din regiune în deceniul trecut pentru a se concentra pe pia­ţa de origine. În ultimii ani, CEZ a făcut acolo mai multe achiziţii, implicându-se şi în proiecte esenţiale pentru securitatea energetică a ţării. Prin naţionalizarea integrală, guvernul va avea prin această companie control mai mare într-un sector de importanţă strategică. Iar aceasta pare să fie regula în Europa de Est.

În Ungaria, prin MVM, statul controlează tot lanţul de energie electrică, de la producţie la distribuţie şi vânzare. Guvernul premierului Viktor Orban spune că acest lucru permite com­­­paniei să le vândă maghiarilor cea mai ief­tină energie electrică din Uniunea Europeană, însă astfel de declaraţii devin adesea contro­ver­sate. De asemenea, indirect, prin in­ter­mediul u­nor fundaţii, statul ma­ghiar controlea­ză colosul regional de petrol şi gaze natu­rale MOL. Şi MVM tinde să devină colos regional prin achiziţii de ac­ti­ve în ţările vecine Ungariei. Guver­nul lui Orban chiar şi-a propus să facă din MVM liderul regiunii.

În Polonia, jucătorii domi­nanţi în sectorul electricităţii, al pe­tro­lu­lui, al rafi­nării şi al gazelor sunt com­panii unde statul este acţionar majori­tar. Acolo, aceşti giganţi sunt descrişi a fi „campioni de stat“. Titlul de lider îi revine grupului Orlen, cu ope­ra­ţiuni de la producţia de energie eoliană la rafinare de petrol şi retail de carburanţi. Orlen se extinde, însă mai mult pe piaţa in­ternă, prin fuziuni şi achi­ziţii.

La nivel interna­ţio­nal, pro­duce gaze în Nor­vegia şi este prezent cu benzi­nării în mai multe state est-europene în urma unui schimb cu MOL. Polonia este cea mai mare economie est-europeană. Cehia este conside­rată cea mai matură. Acolo, ANO, partidul eurosceptic – unii obser­vatori îl descriu ca populist şi opor­tunist – al fostului premier Andrej Babis, intenţionează să naţionalizeze complet CEZ dacă va câştiga alegerile din octombrie, scrie Bloomberg. Scopul este de a creşte securitatea energetică.

 În prezent statul ceh deţine 70% din CEZ. Creşterea participaţiei ar presupune achiziţii de la ceilalţi acţionari. Tranzacţiile ar putea fi fi­nan­ţate chiar de companie, ceea ce ar influenţa plata dividendelor. ANO şi-a justificat intenţia prin îngrijorările legate de costul mare al vieţii şi de nevoia de control mai mare în timpul cri­zelor de energie. Karel Havlicek, vicepreşedin­tele ANO, a explicat că statul are nevoie de controlul total al CEZ pentru a putea face investiţii mari în sectorul energetic al ţării. Actuala structură a acţionariatului îngreunează dezvoltarea sectorului.

Potrivit politicianului, este nevoie de naţionalizarea totală a companiei pentru o mai mare predictibilitate. El o asociază cu diminuarea preţurilor energiei, iar pentru acest lucru trebuie redusă componenta reglementată a preţurilor. Şi premierul Petr Fiala apreciază ca fiind cruciale investiţiile în sectorul energiei. Cehia este o economie considerată mai liberală decât cele ale vecinilor, cu intervenţii ale statului mai restrânse.

În criza energetică anterioară, când Europa a fost măturată de un val de inflaţie fără precedent, în Cehia preţurile, mai ales cele la utilităţi, au explodat cu o viteză mai mare decât în restul regiunii. Guvernul a ezitat mult timp până să intervină pentru a domoli scumpirile. Apoi a fost primul din regiune care a aplicat măsuri de austeritate propriu-zise pentru a frâna creşterea deficitului bugetar.

Anul trecut, CEZ a cumpărat participaţia majoritară la cel mai mare distribuitor de gaze naturale din ţară, GasNet, o tranzacţie de 846 milioane euro, potrivit presei locale. Tot anul trecut, CEZ a achiziţionat 20% din compania britanică Rolls-Royce SMR, care dezvoltă reactoare nucleare modulare de dimensiuni mici (SMR). Aceasta arată şi direcţia spre care se îndreaptă sectorul energetic ceh.

Primul SMR ar putea fi construit în deceniul următor, la centrala atomică Temelín. În prezent, în Cehia funcţionează şase reactoare tradiţionale, împărţite de două centrale, Temelín şi Dukovany. Pentru cea din urmă este în plan construirea a două noi unităţi. De dezvoltarea lor se ocupă Elektrárna Dukovany II, o subsidiară a CEZ din care compania a vândut 80% statului în aprilie anul acesta pentru 144,5 milioane euro. Mutarea a îmbunătăţit ratingul CEZ.

La Temelín, combustibilul nuclear cumpărat de la compania rusă Rosatom este înlocuit cu uraniu de la grupul american Westinghouse. O schimbare similară este făcută şi la Dukovany. În anii 2000 guvernul ceh propunea vânzarea în totalitate a CEZ pentru a face rost de bani cu care să reducă deficitul bugetar. Însă până la urmă nu a fost aleasă o astfel de soluţie radicală, statul reducându-şi în paşi foarte mici participaţia.

În Ungaria, guvernul Orban a lansat un val masiv de naţionalizări în urmă cu un deceniu. În 2013, în prag de alegeri, se discuta ca statul să cumpere 6-7 companii de utilităţi pentru a reduce preţurile. În acel an, Orban impusese companiilor de energie să taie preţurile cu 10%.

Pe atunci, sectorul de utilităţi era dominat de companii mari occidentale precum RWE şi E.ON din Germania şi EDF şi GDF din Franţa. Însă în 2016 toată piaţa de retail pentru gaze era controlată de stat. Între timp, MVM s-a transformat prin achiziţii într-un uriaş care a ajuns să controleze tot lanţul de energie electrică, de la producţie la distribuţie şi vânzare.

În sectorul gazelor intrase deja în 2013. 2020 a fost anul în care compania şi-a început expansiunea internaţională. Un prim pas mare l-a făcut în Cehia, unde a cumpărat activele locale ale companiei germane de energie Innogy. A vânat şi activele E.ON din România.

MVM, al cărei singur acţionar este statul maghiar, se ocupă de centrala nucleară ungară Paks şi de dezvoltarea Paks 2. În schimb, la colosul polonez Orlen, statul deţine doar 50% din acţiuni. Compania este listată pe bursa de la Varşovia. De altfel, acest model este preferat în Polonia pentru „campionii de stat“. (ZF.ro)