Cele mai mari ponderi ale populaţiei cu boli cronice se regăsesc în regiunile Nord-Vest (25,3%) și Bucureşti-Ilfov (25,0%), iar cele mai mici ponderi în regiunile Sud-Vest Oltenia (22,4%) și Vest (20,3%), arată o analiză a stării de sănătate a populației, publicată de Institutul Național de Statistică.

Cei mai mulți hipertensivi sunt în regiunea Sud-Muntenia, iar moldovenii au cea mai mare prevalență a afecțiunilor lombare. Cele mai multe consultaţii medicale au avut loc în Nord-Est şi Nord-Vest. Cei mai mulți români care au consumat medicamente neprescrise trăiesc în Moldova (23,1%) şi în Sud-Est (21,6%), iar cei mai puțini în București-Ilfov (11,8%), mai arată datele INS.

Ce mai cuprinde raportul:

  • București-Ilfov este singura regiune unde ponderea persoanelor cu greutate normală o depășește pe cea a persoanelor supraponderale și obeze (50,3% persoane cu greutate normală față de 41,6% persoane supraponderale și 6,9% persoane cu obezitate). La polul opus, în 6 regiuni de dezvoltare (Nord-Vest, Centru, Sud-Est, Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia) ponderea populației obeze depășește 10% din populația rezidentă de 18 ani și peste, iar ponderea maximă s-a înregistrat în regiunea Centru (13,8% persoane de 18 ani și peste suferă de obezitate).
  • Munca solicitantă din punct de vedere al efortului fizic depus a fost menţionată în cea mai mare proporţie de cei din regiunea Nord-Est (8,4%), iar munca ce presupune efort fizic moderat de populaţia din Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est (ambele cu 33,5%). În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au înregistrat cele mai mici ponderi, numai 16,9% din persoanele de 15 ani şi peste menţionând că munca desfăşurată într-o săptămână obişnuită presupune efort fizic moderat şi numai 1,1% a menţionat că desfăşoară muncă solicitantă din punct de vedere al efortului fizic
  • Cea mai mare pondere a populaţiei rezidente care a făcut săptămânal sport, fitness sau diverse activități fizice recreative în timpul liber s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (14,6%), la polul opus situându-se regiunile Vest (9,8%) și Sud-Est (9,1%). Persoanele din regiunea Sud-Vest Oltenia au alocat cel mai mult timp zilnic activităților fizice desfășurate în timpul liber (în medie 43,7 minute/zi), urmate de persoanele din regiunea București-Ilfov (în medie 39,0 minute/zi)
  • Ponderea consumatorilor de băuturi alcoolice din mediul urban (69,6%) o depăşeşte pe cea din mediul rural cu 3,1 puncte procentuale, situația inversându-se în cazul consumatorilor frecvenţi de băuturi alcoolice (23,6% consumatori frecvenți în mediul rural, față de 19,5% în urban). Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mare pondere a persoanelor care consumă săptămânal băuturi alcoolice este în regiunea Sud-Vest Oltenia (28,3%). De altfel, aici se află şi cei mai mulţi consumatori zilnici, aceştia deţinând o pondere de 5,5% în totalul populaţiei de 15 ani şi peste. La polul opus, se află regiunea Vest, unde doar 9,9% din populaţia rezidenţă consumă frecvent băuturi alcoolice (cel puţin o dată pe săptămână).
  • O stare de sănătate bună sau foarte bună declară peste 78% din Capitală și din Banat, în vreme ce în regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Nord-Est, Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia ponderea persoanelor care au declarat o stare de sănătate bună şi foarte bună a fost de 72-75%. De remarcat este şi faptul că, în regiunea de dezvoltare Sud-Est, 32,3% dintre persoanele de sex feminin au declarat o stare de sănătate moderată, rea sau foarte rea, cu 10,9 puncte procentuale mai mult decât persoanele de sex masculin, aceasta fiind cea mai mare diferenţă între genuri.
  • O stare de sănătate orală bună sau foarte bună au declarat peste 70% dintre persoanele din regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Vest și Nord-Vest, iar în regiunile de dezvoltare Nord-Est, Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia ponderea persoanelor care au declarat o stare de sănătate orală bună şi foarte bună a fost de 67-69%. De remarcat este şi faptul că, în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia 33,9% dintre persoanele de sex feminin au declarat o stare de sănătate orală moderată, rea sau foarte rea, cu7,8puncte procentuale mai mult decât persoanele de sex masculin, aceasta fiind cea mai mare diferenţă între genuri.
  • Cu cât vârsta este mai mare, cu atât creşte posibilitatea ca o persoană să sufere de boli cronice, astfel încât proporţia persoanelor de 55-64 ani care suferă de cel puţin o boală cronică trece de 40% (43,4%), iar după vârsta de 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare pentru această categorie de populaţie. De asemenea , numărul de boli cronice ale unei persoane creşte odată cu înaintarea în vârstă. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari ponderi ale populaţiei cu boli cronice se regăsesc în regiunile Nord-Vest (25,3%) și Bucureşti-Ilfov (25,0%), iar cele mai mici ponderi în regiunile Sud-Vest Oltenia(22,4%) și Vest (20,3%).
  • Cele mai frecvente boli cronice sunt: hipertensiunea arterială (întâlnită la 159 persoane din 1000), afecţiunile zonei lombare (78 persoane din 1000), diabetul zaharat (50 persoane din 1000) și afecţiunile zonei cervicale (36 persoane din 1000). Ponderea femeilor care suferă de hipertensiune și diabet zaharat este de 1,5 ori mai mare decât cea a bărbaților. În cazul afecţiunilor zonei cervicale această afecțiune a fost menționată de 49 femei din 1000 faţă de 23 bărbaţi din 1000.
  • Cele mai multe persoane care suferă de hipertensiune se regăsesc în regiunea Sud-Muntenia (25 de persoane din 1000).
  • O prevalenţă ridicată se constată în cazul afecţiunilor lombare sau altor deficienţe cronice ale zonei lombare, în fiecare regiune fiind afectate cel puțin 7 persoane de 15 ani și peste din 1000, cea mai mare prevalență înregistrându-se în regiunea Nord-Est (17 persoane din 1000).
  • În 6 din cele 8 regiuni de dezvoltare diabetul a afectat, în ultimele 12 luni precedente interviului,cel puţin 6 persoane de 15 ani și peste din 1000, prevalențe mai mici înregistrându-se numai în regiunile Sud-Vest Oltenia și Vest (ambele cu o prevalență de 4 persoane de 15 ani și peste din 1000).
  • Cele mai multe persoane de 15 ani și peste care au declarat că au dificultăţi în desfăşurarea activităţilor de îngrijire personală sunt din regiunea Sud-Muntenia (11,9%) şi Nord-Vest (11,5%), iar cele mai puţine s-au regăsit în regiunile Vest (9,5%) şi Bucureşti-Ilfov (7,5%).
  • Cele mai puține consultaţii medicale s-a înregistrat în regiunile Nord-Est şi Nord-Vest (2,7 consultaţii în fiecare dintre aceste regiuni), iar cele mai multe în regiunile Centru și Sud-Muntenia (în medie cu 3,5 consultații) și în București (4,0 consultații).
  • Cele mai multe consultaţii la medicul specialist s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu un număr mediu de 2,9 consultaţii realizate în ultimele 12 luni precedente interviului, iar cele mai puţine consultaţii s-au înregistrat în regiunile Nord-Est, cu un număr mediu de 1,8 consultaţii și Sud-Vest Oltenia, cu un număr mediu de 1,7 consultații.
  • Cele mai mari ponderi ale populaţiei care a efectuat vaccin antigripal au fost în regiunile Sud-Est (19,2%), Vest (14,8%), Sud-Vest Oltenia (14,7%) și Nord-Est (14,3%), iar cea mai mică pondere s-a înregistrat în Centru (7,0%).
  • Cele mai mari ponderi ale populaţiei feminine care a efectuat cel puțin o mamografie se regăsesc în regiunile Nord-Vest (28,8%) și Bucureşti-Ilfov (27,1%), în Nord-Vest regăsindu-se și cea mai mare pondere a femeilor care au efectuat o mamografie în ultimele 12 luni precedente interviului (5,1%). Cea mai mică pondere a populației feminine care a efectuat vreodată o mamografie s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (14,7%).
  • În cazul testului pentru depistarea cancerului cervical, ponderile cele mai mari ale femeilor care au efectuat cel puțin un test Babeș-Papanicolau se regăsesc în regiunile Vest (58,9%) și București-Ilfov (58,8%), dar ponderea femeilor care au efectuat un astfel de test în ultimele 12 luni precedente interviului a fost în regiunea Nord-Vest (8,7%). La polul opus se află regiunea Nord-Est, în care ponderea femeilor care au făcut vreodată un test pentru depistarea cancerului cervical a fost de 34,5%.
  • Populația care consumă frecvent alcool (săptămânal) din regiunile Sud-Vest Oltenia și Centru a consumat băuturi alcoolice, de luni până joi, în proporție mai mare decât populația din celelalte regiuni (79,5% respectiv, 76,2%). De vineri până duminică ponderea populației care a consumat alcool frecvant depăşeşte 97% în toate regiunile, cele mai mari ponderi înregistrându-se în regiunile Sud-Vest Oltenia (99,7%), Vest și Sud-Muntenia (cu câte 99,5%). Regiunile Vest și București-Ilfov se remarcă cu cele mai scăzute ponderi ale consumului de alcool de luni până vineri (58,4%, respectiv 67,7% dintre consumatorii frecvenți).
  • Pe medii de rezidenţă, se constată că 19,9% dintre persoanele din mediul urban fumează zilnic, cu 2,7puncte procentuale mai mult decât în rural, diferențele între medii pentru persoanele din acceași grupă de vârstă sunt cuprinse între 1 și 3 puncte procentuale. În regiunea Nord-Vest se înregistrează cea mai mare pondere de fumători zilnici (22,4%), urmată de regiunea București-Ilfov (cu 20,4% persoane care fumează zilnic), în timp ce doar 16,1% din persoane fumează zilnic în regiunea Sud-Vest Oltenia.
  • În populaţia feminină, ponderea fumătoarelor este mai mare la persoanele cu studii superioare (18,8%), faţă de cele cu studii medii (14,8%) sau cu nivel de educaţie scăzut (10,1%). În rândul populaţiei masculine, ponderea fumătorilor cu studii medii (44,2%) este mai mare decât cea a fumătorilor cu un nivel de educaţie superior (40,3%) sau scăzut (32,5%). În ambele medii de rezidenţă, urban şi rural, cea mai mare pondere a fumătorilor se înregistrează în rândul persoanelor cu un nivel de educaţie mediu (31,2% în urban și 29,1 în rural).
  • Regiunea Bucureşti-Ilfov a înregistrat cel mai mare consum mediu de țigări pe zi (15,4 ţigări), în timp ce în regiunea Nord-Vest s-a înregistrat cel mai mic număr mediu de țigări consumate pe zi (12,8 ţigări). (HotNews.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.