Mai puţin de un sfert dintre români consideră că imigranţii din Orientul Mijlociu reprezintă o mare ameninţare pentru România, în timp ce 68,6% au o opinie contrară, conform unui sondaj realizat de INSCOP.

Acelaşi sondaj mai arată că 21,1% dintre români consideră imigranţii din Ucraina o ameninţare, iar cei care au o astfel de părere despre cetăţenii proveniţi din state UE reprezintă 10,5%.

Iată care este atitudinea românilor față de imigrație:

Imigranţii din Orientul Mijlociu

23,4% dintre români cred că imigranţii din Orientul Mijlociu reprezintă o mare ameninţare pentru România, 17.9% o mică ameninţare, 25.9% nicio ameninţare, nicio oportunitate, 16.5% o mică oportunitate, iar 4.3% o mare oportunitate. 4% declară că nu le pasă, iar 8% nu ştiu sau nu răspund.

22% dintre votanţi PSD-PNL cred că oamenii din Orientul Mijlociu reprezintă o mare ameninţare, 32% dintre votanţii AUR şi 25% dintre votanţii ADU.

18% dintre cei cu vârsta între 18 şi 29 ani, 21% dintre cei între 30 şi 44 ani, 24% dintre cei cu între 45 şi 59 ani, 28% dintre cei peste 60 de ani au aceeași opinie.

26% dintre cei cu studii primare, 23% dintre cei cu studii medii şi 22% dintre cei cu studii superioare cred că oamenii din Orientul Mijlociu reprezintă o mare ameninţare.

28% dintre bucureşteni, 27% dintre locuitorii oraşelor cu peste 90.000 de locuitori, 21% dintre locuitorii oraşelor sub 90.000 de locuitori, 22% din locuitorii din rural au aceeași opinie.

Imigranţii din Ucraina

21,1% dintre români cred că oamenii veniţi din Ucraina reprezintă o mare ameninţare pentru România, 16,4% că sunt o mică ameninţare, 35,2% nicio ameninţare, nicio oportunitate, 13,6% o mică oportunitate, iar 5,1% o mare oportunitate. 2,5% declară că nu le pasă, iar 6,1% nu ştiu sau nu răspund.

20% dintre votanţi PSD-PNL cred că oamenii din Ucraina reprezintă o mare ameninţare, 28% dintre votanţii AUR şi 7% dintre votanţii ADU.

17% dintre cei cu vârsta între 18 şi 29 ani, 26% dintre cei între 30 şi 44 ani, 21% dintre cei cu între 45 şi 59 ani, 20% dintre cei peste 60 de ani împărtăşesc această opinie.

39% dintre cei cu studii primare, 20% dintre cei cu studii medii şi 10% dintre cei cu studii superioare cred că oamenii din Ucraina reprezintă o mare ameninţare.

17% dintre bucureşteni, 14% dintre locuitorii oraşelor peste 90.000 de locuitori, 24% dintre locuitorii oraşelor sub 90.000 de locuitori și 24% dintre locuitorii din rural au aceeaşi opinie.

Cetăţenii din alte state membre ale UE

10,5% dintre cei intervievaţi cred că oamenii din alte state membre ale UE reprezintă o mare ameninţare pentru România, 10,7% o mică ameninţare, 38,5% nicio ameninţare, nicio oportunitate, 19,3% o mică oportunitate, iar 11,9% o mare oportunitate. 3,5% spun că nu le pasă, iar 5,6% nu ştiu sau nu răspund.

9% dintre votanţi PSD-PNL cred că oamenii din alte state membre ale UE reprezintă o mare ameninţare, 17% dintre votanţii AUR şi 3% dintre votanţii ADU.

Împărtăşesc această opinie 8% dintre cei cu vârsta între 18 şi 29 ani, 12% dintre cei între 30 şi 44 ani, 11% dintre cei cu între 45 şi 59 ani, 11% dintre cei peste 60 de ani.

19% dintre cei cu studii primare, 10% dintre cei cu studii medii şi 4% dintre cei cu studii superioare cred că oamenii din alte state membre ale UE reprezintă o mare ameninţare.

8% dintre bucureşteni, 8% dintre locuitorii oraşelor peste 90.000 de locuitori, 11% dintre locuitorii oraşelor sub 90.000 de locuitori și 13% dintre locuitorii din rural au aceeași opinie.

”Procentul românilor care consideră că imigranţii din diverse zone ale lumii reprezintă o mare ameinţare pentru România este mic, în comparaţie cu cei care nu împărtăşesc o asemenea părere. Acest lucru relevă o atitudine relativ tolerantă, în pofida unor excese discursive populiste subversive menite să stimuleze o atitudine ostilă în special faţă de refugiaţii din Ucraina”, remarcă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 2,95 %, la un grad de încredere de 95%. (sursa)

Articolul precedentProgramul de Paști al principalelor lanțuri de supermarketuri
Articolul următorArheologii au găsit peturi aruncate acum 2.000 de ani, dovada că românii au fost primii în Ardeal