Primul caz de COVID-19 a fost inregistrat in Romania pn 26 februarie 2020, iar in peste opt luni de pandemie medicii au aflat tot mai multe despre virus si despre simptome.
Ziare.com a luat legatura cu Carmen Dorobat, medic infectionist si manager la Spitalul de Boli Infectioase Iasi, si cu Adrian Marinescu, medic infectionist la Spitalul Matei Bals din Bucuresti, pentru a trage o concluzie in privinta evolutiei bolii.
Carmen Dorobat a punctat mai multe aspecte care s-au modificat, si anume:
– Simptomatologia persista o perioada mai lunga de timp, in special in cazul oamenilor care au peste 65 de ani, nu se mai termina in 7-10 zile.
– Gravitatea bolii poate sa se accentueze dupa 7, chiar 10 zile de evolutie, iar acest lucru nu are neaparat legatura cu varsta. Se manifesta, cel mai adesea, sub forma unei disfunctii respiratorii.
– Daca la inceput pierderea gustului si a mirosului reprezentau un fenomen de debut, acum nu este neaparat la fel, apare de multe ori dupa 5-7 zile de evolutie.
– Fenomenele digestive sunt mai frecvente decat la inceput.
– Sunt frecvente si fenomenele neurologice, cu referire, in mod special, la senzatia de oboseala accentuata, care persista si dupa ce testul de COVID-19 iese negativ. Se adauga si durerile de cap.
Carmen Dorobat vorbeste si despre un caz mai special, si anume al imunodeprimatilor, adica pacienti care nu pot induce o reactie adecvata.
“O alta concluzie ar fi ca, in special la imunodeprimati, si ma refer aici, de exemplu, la dializatii cronic, am observat ca dupa testul negativ poti sa ai surpriza pozitivarii o data sau chiar de doua ori. Din fericire nu am avut decat forme usoare de boala la aceste recaderi, de unde rezulta ca pacientii care eu imunodepresie pot sa nu dezvolte anticorpi protectori intr-o masura suficienta incat sa elimine virusul din organism. Astfel, se poate ca virusul sa ramana in organism, cum se intampla in cazul virusului HIV, sau al hepatitei B. Se pare, din cercetarile stiintifice care au fost facute, ca virusul ramane in niste zone de la nivelul aparatului respirator”, spune Carmen Dorobat.
Adrian Marinescu sustine ca nu este vorba atat de mult despre descoperirea unor simptome noi, cat despre faptul ca medicii au ajuns sa stie mult mai multe informatii despre virus. Totusi, spune ca a observat anumite particularitati, cum ar fi ca copiii tind sa aiba mai des simptome digestive, sau ca barbatii au un risc mai mare de a face forme severe ale bolii, cu insuficiente respiratorii.
“In mod cert, simptomatologia variata a fost descoperita in aceste luni. Nu vorbim neaparat de simptome noi, ci am ajuns sa cunoastem mai multe despre acest virus. Stim, de exemplu, ca nu e doar o simptomatologie respiratorie, asa cum credeam la inceput, ca poate sa fie si digestiva. Ca uneori pot fi forme usor simptomatice, in care pacientul sa prezinte un singur simptom, ca de exemplu dureri abdominale. Sau, am avut pacienti care aveau doar dureri de cap. In general, infectiile virale au o paleta larga de simptome si am ajuns sa le descoperim.
Copiii au mai des simptomatologie digestiva. Tinerii, in general, fac forme usoare. Barbatii fac, cu probabilitate mai mare, inclusiv forme severe, cu insuficiente respiratorii, asta pentru ca ei au, comparativ cu femeile, o stare de sanatate precara, sunt fumatori, au alt stil de viata si atunci fac mai des afectiuni cronice”, explica Adrian Marinescu.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a categorisit simptomele astfel:
Simptome frecvente:
– Febra
– Tuse seaca
– Oboseala
Simptome mai putin frecvente:
– Dureri de cap
– Dureri musculare
– Durere in gat
– Diaree
– Conjunctivita
– Pierderea gustului sau a mirosului
– Iritatii la nivelul pielii sau decolorare a degetelor de la maini sau de la picioare
Simptome grave
– Dificultati de respiratie sau dispnee
– Durere sau presiune toracica
– Incapacitatea de vorbire sau miscare
