Un conflict politic cu partenerii UE. Relaxare cantitativă fără precedent. Una dintre cele mai ridicate rate de infectare cu Covid-19 la nivel mondial. După toate standardele, 2020 a fost un an turbulent în Europa de Est.
Iar cu efectele celor ce s-au întâmplat încă prezente, există o mulţime de factori care-i vor ţine pe investitori pe jar în 2021, de la alegeri, la retragerea stimulentelor şi provocări de politică monetară, scrie Bloomberg.
În timp ce monede ca zlotul polonez şi coroana cehă ar putea continua să-şi reducă declinul în 2021, eforturile băncilor centrale de îmblânzire a inflaţiei şi restrângere a programelor de criză ar putea trimite randamentele obligaţiunilor în sus în Polonia, Ungaria, Cehia şi România, potrivit analiştilor.
În acelaşi timp, legăturile comerciale strânse cu zona euro ar putea atrage investiţii din partea unor companii care urmăresc reducerea costurilor de producţie, ajutând ţările est-europene membre ale UE să-şi revină, notează Christian Wietoska, strateg pentru Deutsche Bank.
Fondul Monetar Internaţional previzionează un avans de 3,9% anul viitor după un declin de 4,6% în 2020.
“Oportunităţile de creştere şi activele sensibile la creştere ca monedele şi acţiunile contrabalansează în mod clar riscurile pentru Europa centrală şi de est în 2021”, remarcă acesta.
Politica guvernamentală populistă a culminat în 2020 cu un veto temporar al bugetului UE venit din partea Ungariei şi Poloniei. Anul viitor s-ar putea dovedi a fi la fel de plin de evenimente, în condiţiile în care anchetele UE privitoare la normele democratice din cele două ţări continuă.
Deşi nu au suferit oscilaţii puternice de genul celor înregistrate de ţări aflate în dezvoltare mai mari ca Brazilia sau Rusia, monedele din estul UE sunt sensibile la jocurile de putere politică.
Ţările est-europene au şters un deceniu de eforturi de reducere a îndatorării în condiţiile în care guvernele au dat drumul masiv la cheltuieli pentru a diminua pierderile economice generate de pandemie. Chiar dacă economiile vor creşte probabil în 2021, deficitele bugetare vor atinge sau chiar depăşi nivelurile înregistrate în primul an al pandemiei.
Acest lucru ar putea forţa băncile centrale să susţină în continuare pieţele de obligaţiuni. Chiar dacă relaxarea cantitativă va rămâne în meniul politicii monetare pentru unele ţări, strategii vor avea nevoie în ultimă instanţă să iasă din achiziţiile de active.
Recuperarea economiilor ar putea determina băncile centrale din regiune să înceapă să analizeze necesitatea unor majorări de dobânzi. Inflaţia se menţine cu încăpăţânare peste cea din zona euro, iar noi stimulente şi creştere economică ar putea spori presiunile. (sursa)
