Anul 2024 a venit cu secetă, dar şi cu temperaturi record pe o perioadă mare de timp, astfel că încă o dată producţia românească de cereale, legume, cartofi, dar şi de furaje pentru animale stă la mila vremii, iar mulţi fermieri aşteaptă încă o dată despăgubiri de la stat. Asta în condiţiile în care infrastructura de irigaţii nu există în aproape 20 de judeţe din ţară, iar în multe zone în care aceasta funcţionează nu este suficientă pentru a acoperi toate fermele.
Mădălina Dediu Panaete: În prezent, suprafaţa pregătită pentru irigat este de 1,6 milioane de hectare la nivelul întregii ţări, din care se pot iriga efectiv 794.000 de hectare, conform datelor din 13 august ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Practic, România irigă în prezent mai puţin de 10% din suprafaţa arabilă totală care a fost în 2023 de 8 milioane de hectare (exclusiv terenuri în repaus), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Ba mai mult, dacă toată infrastructura de acum ar funcţiona nu am putea iriga nici măcar un sfert din suprafaţa arabilă.
Iar dacă ne uităm la cifrele pe judeţe vedem că cel mai bine stă Brăila, care are o suprafaţă pregătită de irigat de 334.000 de hectare şi practic se irigă peste 80% din această suprafaţă.
„Noi, fermierii din judeţul Brăila, am înţeles că fără irigaţii nu se poate şi fiecare şi-a făcut investiţii, reparaţii în partea lui, bucăţică cu bucăţică, aşa cum a putut. Investiţiile s-au făcut din banii fermierilor la început, după care s-au accesat fondurile, iar la fondurile europene trebuie şi un aport propriu“, spune Gabriel Stanciu, preşedintele cooperativei agricole Braicoop, în care sunt peste 50 de membri care cultivă cereale şi plante oleaginoase pe o suprafaţă 18.300 de hectare în judeţele Brăila, Galaţi şi Buzău.
În contextul în care anul acesta nu este doar secetos, ci ne-a adus şi temperaturi extreme pe perioada verii, Gabriel Stanciu spune că în zonă acolo unde sunt irigaţii producţia este la 80% din media ultimilor trei ani din punct de vedere al cantităţii, iar acolo unde nu sunt irigaţii producţiile vor fi zero anul acesta în lipsa precipitaţiilor.
„Şi dacă vor veni precipitaţii trebuie să plouă foarte mult ca să acopere deficitul de apă din pământ. Să ai un volum de 500-600 l/mp este imposibil. Deja ultimii 4 ani au fost fără precipitaţii însemnate şi din punctul meu de vedere următorii cinci ani vor fi critici. Dacă nu facem irigaţii, agricultura este compromisă“, a punctat Gabriel Stanciu. Mai departe, el crede că investiţiile în sistemele de irigaţii ar trebui mai bine organizate.
Fermieri din mai multe zone vorbesc de efectele catastrofale ale lipsei de precipitaţii şi temperaturile record, iar acest fenomen nu afectează doar producţia de cereale sau de legume, ci şi calitatea furajelor şi producţia mai mică de furaje implicit, care se va traduce mai departe în creşteri de preţuri.
„Problema este că avem un furaj de proastă calitate, puţin şi foarte scump. Vom trece şi de această toamnă şi iarnă cu producţie de lapte la jumătate şi cu costuri cel puţin 40% mai mari decât în 2023. Cel mai probabil, cota de piaţă a producătorilor români de lapte pe piaţa autohtonă se va duce la sub 20% în 2025 cu un impact major asupra balanţei comerciale”, spune un fermier pe o reţea de socializare.
Judeţul Galaţi, unul dintre bazinele legumicole, stă şi el prost la irigaţii
Dacă ne uităm la harta judeţelor, vedem că aproape 20 de judeţe nu dispun de infrastructura de irigaţii. Dacă Brăila stă foarte bine, judeţul vecin Galaţi, acolo unde se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole ale ţării are o suprafaţă de 106.875 de hectare prepătite pentru irigaţii şi practic cu aceste irigaţii s-ar putea acoperi 71% din această suprafaţă. Însă, dacă ar fi să luăm în calcul toată suprafaţa agricolă a judeţului, doar 37% din aceasta s-ar iriga dacă sistemul amenajat acum ar fi funcţional integral. În judeţul Olt este aceeaşi situaţie, iar în Giurgiu sau Buzău suprafaţa prepătită pentru irigaţii este mult mai mică. Deşi în ceea ce priveşte legumicultura, în condiţiile climatice de astăzi nu poţi avea producţie fără irigaţii, schimările de temperaturi şi lipsa precipitaţiilor îndeamnă fermieri din alte domenii să simtă necesitatea unor sisteme care să ude culturile.
„În zona Covasna de exemplu, unde se cultivă foarte mulţi cartofi, sunt fermieri care deja nu mai iau în calcul să aibă cultură de cartof neirigat, ceea ce în anii anteriori nu se aplica”, a explicat Raymond Stanciu, director de vânzări divizia de seminţe în cadrul Marcoser.
De altfel, cele mai recente dată arată că peste 2 milioane de hectare au fost afectare.
„Este cea mai gravă criză de până acum în agricultură. Criza din imobiliare din 2008 va fi criza din agricultură 2024“, spunea recent Teofil Dascălu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea. Iar dacă ne uităm la cifrele pe principalele culturi vedem de exemplu că producţia de porumb este estimată la doar 6-7 milioane de tone, comparativ cu recordul de peste 18 milioane de tone din 2018 şi unii fermieri iau în considerare renunţarea la această cultură.
Pe de altă parte, slaba dezvoltare a infrastructurii de irigaţii se observă şI comparativ cu alte ţări din Europa. Dacă zona de sud-est a ţării, inclusiv Brăila, se observă pe hartă ca având un procent de peste 5% suprafaţă irigată din total suprafaţa folosită pentru agricultură, partea de nord a ţării nu stă la fel de bine. Pe de altă parte, dacă ne uităm la Spania de exemplu vede că există zone unde peste 30% din suprafaţă este irigată. De altfel, cu excepţia zonei Galicia, o zonă mai rece şI cu precipitaţii mai dese, toată suprafaţa Spaniei este bine irigată. (ZF.ro)
