A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri. Cercetătorii de la UBB avertizează că în clădirile publice din 16 județe din Vestul României, inclusiv în grădinițe și școli, s-au înregistrat niveluri peste medie din radon.
adevarul.ro: Crește numărul de cancere pulmonare la nefumători, iar de vină sunt radiațiile cu radon, un gaz radioactiv inodor și incolor care se eliberează în mod natural și nu este periculos decât dacă se acumulează în clădiri, atrag atenția experții. În comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon în anumite regiuni. Concret, suntem pe locul patru în Europa, la acest capitol.
Ce este radonul
În aer liber radonul nu ne pune în pericol, dar atunci când se acumulează în interior prezintă riscuri pentru oameni. Studiile arată că expunerea la concentrații ridicate de radon în interior poate crește riscul de cancer pulmonar prin inhalare. Radonul se formează prin descompunerea elementelor chimice precum uraniu, toriu și radiu, prezente în sol, apă și materiale de construcție. Acesta reprezintă jumătate din toată expunerea la radiații pentru oameni, fiind a doua cauză principală a cancerului pulmonar, după fumat, și prima cauză în rândul nefumătorilor. Riscul de cancer pulmonar cauzat de radon este substanțial mai mare pentru fumători: au de aproximativ 25 de ori mai multe șanse de a dezvolta cancer pulmonar decât nefumătorii.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat radonul drept cancerigen uman dovedit, alături de fumul de tutun, azbest și benzen.
Cum ajunge radonul în încăperi
Prezența radonului în aerul din încăperi variază în funcție de geologie, tehnici de construcție și tipuri de ventilație. Sursa principală de radon este solul de sub clădiri. Radonul poate ajunge în clădiri prin fisuri, ferestre și alte goluri, în special în regiunile temperate și reci, unde clădirile sunt adesea la o subpresiune ușoară. De asemenea, radonul se poate dizolva în apele subterane și poate fi eliberat în aer în timpul utilizării apei, de exemplu, în duș sau spălarea rufelor. Totuși, riscul asociat consumului de apă contaminată cu radon nu este considerat major, comparativ cu expunerea la radon inhalat din aer.
„România ocupă locul patru din Europa în ceea ce privește nivelul de radon, după Cehia, Estonia și Austria. Solul este principala sursă de radon. Solul și aspectele arhitecurale, cum sunt făcute fundațiile clădirilor, sunt factorii principali care influențează acumularea radonului în aerul interior. Nivelul concentrației de radon care se acumulează în aerul interior depinde de caracteristicile constructive ale fiecarei clădiri, gradul de etanșeizare și situația fundațiilor, iar dacă acestea nu au fost izolate, cum e cazul școlilor, radonul pătrunde mult mai ușor din pământ în aerul interior”, a explicat cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
În 16 județe din România, nivelurile de radon depășesc limitele admise, cu o medie de concentrație de radon de aproape 3 ori mai mare decât media națională. Aceste județe sunt Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. Regiunea Transilvania și marile centre urbane precum București, Iași, Timișoara și Constanța sunt considerate zone cu un risc ridicat de expunere la radon. Județele din Vest au un nivel mai mare de expunere la radon „din cauza geologiei solului, toată țara are o radioactivitate crescută a solului, este compozitia naturala a pământului, cu asta trăim si trebuie sa învățăm să luăm măsuri”, completează cercetătorul UBB.
Ce spune legea
România are legislație în ceea ce privește acest gaz, iar un pachet de reglementări „care completează Codul Construcțiilor din România a intrat în vigoare în octombrie 2023 prin publicarea in Monitorul Oficial”.
„În toate clădirile publice sunt necesare măsuri pe tot cuprinsul țării, adică măsurători de screening, determinare/ depistare, iar unde se găsesc depășiri, masurători de control și se realizează planul de remediere, după care, în zonele de risc, adică în cele 16 județe, trebuie luate măsuri în toate clădirile, atât cele care se vor construi, cât și în clădirile existente. În zonele astea de prioritate mare, sunt obligatorii măsuri în toate tipurile de clădiri” spune Alexandra Cucoș.
Reglementările din țara noastră impun un nivel de 300 Bq/m3, de trei ori mai mare decât norma de 100Bq/m3 considerată sigură de OMS. Expunerea la o concetrație de 300 Bq/m3 de radon este echivalentul a 150 radiografii pe an sau a 16 țigări pe zi
Primele clădiri în care ar trebui sa se ia măsuri, potrivit legislației și riscului de sănătate publică, sunt clădirile școlare, școli, grădinițe, iar apoi clădirile cu factor de ocupare ridicat- spitale, sedii administrative sau locuri de muncă. Mai precis, din 2023, administratorii clădirilor publice sunt obligați să ia măsuri pentru limitarea expunerii la radon a celor aflați în creșe, grădinițe, școli, sedii de instituții publice.
Pericolul invizibil din școli și grădinițe
Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) care efectuează măsurători ale radonului, având o experiență de peste 30 de ani în domeniu, au atras atenția asupra nivelului crescut de radon în clădirile publice, inclusiv grădinițe și școli.
„Sunt foarte multe școli care nici măcar nu au placa de beton peste fundație, iar altele sunt construite direct pe pământ. Copiii sunt expuși pentru că acesta este specificul construirii clădirilor educaționale din România. Vorbim de clădiri ridicate în perioada 1960-2000, când multe dintre școlile se construiau fără placa de beton. Dacă într-o sală de clasă sunt mai mult de 20 de elevi, crește riscul de îmbolnăvire, pentru că impactul este mai mare, e mai ocupată încăperea respectivă și sunt mai multe persoane expuse. Radonul un gaz greu, cu o densitate de aproximativ 10 ori mai mare decât a aerului, care se atașează de aerosoli și rămâne în aerul interior (la distanta de 1-1,5 m înălțime față de planșeu, exact unde respiră copiii), putându-se acumula la valori periculoase pentru sănătate”, mai spune cercetătorul Alexandra Cucoș.
Radonul se acumulează și în interiorul clădirilor izolate și eficientizate energetic, unde circulația aerului este redusă. Practic clădirea nu mai respiră.
„Contribuie și sindromul clădirii bolnave la acumularea de radon, clădirea nu mai respiră, fiind puternic izolată, cu tâmplărie termopan și izolație”, spune expertul.
Cum reducem nivelul de radon în casă
Reducerea nivelurilor de radon implică izolarea clădirilor, ajustarea presiunii aerului și modernizarea termică. Pentru valori peste 400 Bq/m3, sunt necesare soluții specializate, cum ar fi membrane izolatoare, sisteme de ventilație centralizate și etanșare a fundației. Este esențial ca măsurătorile să fie efectuate de laboratoare autorizate de CNCAN, deoarece există riscul de erori în serviciile și echipamentele disponibile pe piață.
Pentru a reduce nivelul de radon în casă:
1. Sigilează crăpăturile din podea și pereți.
2. Aerisește frecvent locuința.
3. Utilizează un purificator de aer.
4. Instalează un sistem de îndepărtare a radonului, gestionat de un specialist certificat, care poate elimina până la 99% din radon. (sursa)
