Planul Build Back Better al președintelui Joe Biden, principala inițiativă legislativă a Casei Albe, pare că va fi abandonat complet de actuala administrație de la Washington, după ce senatorul democrat Joe Manchin a anunțat duminică că nu va vota pentru proiectul ce prioritizează sistemul social și schimbările climatice.
Planul Build Back Better al președintelui Joe Biden, principala inițiativă legislativă a Casei Albe, pare că va fi abandonat complet de actuala administrație de la Washington, după ce senatorul democrat Joe Manchin a anunțat duminică că nu va vota pentru proiectul ce prioritizează sistemul social și schimbările climatice.
Un proiect respins
Senatorul Manchin a declarat la „Fox News Sunday” că nu va vota pentru proiectul „mamut” al președintelui Biden privind clima și cheltuielile sociale, eliminând, în esență, principala prioritate legislativă a Casei Albe.
„Nu pot vota pentru a continua cu această lege, pur și simplu nu pot. Am încercat tot ce este uman posibil, nu pot ajunge acolo,” a spus Manchin.
Refuzul lui Joe Manchin de a susține proiectul lui Biden este, susțin analiștii americani, ultimul cui bătut în coșciugul acestei inițiative legislative de aproape 2 triliarde de dolari care a provocat discuții continue pe scena politică americană în ultimele luni și a dus la lupte crâncene între extrema stângă din Partidul Democrat și moderații din formațiunea liberală.
Promovat inițial cu un cost de 3.5 trilioane de dolari, Build Back Better a fost promovat de Casa Albă drept o colecție de programe de educație și de sprijin pentru familiile din clasele mici și mijlocii, precum și noi măsuri de combatere a schimbărilor climatice: educație timpurie, educație universală, educație universitară de doi ani finanțată de guvern, concedii de maternitate și medicale plătite, o extindere a asigurărilor de sănătate guvernamentale, cheltuieli de mediu și creșteri de impozite pentru corporații și bogați care vor fi folosite pentru plata acestor proiecte.
Promovat insistent de către progresiștii din Partidul Democrat, care au făcut presiuni enorme asupra liderilor formațiunii, proiectul a reprezentat o oportunitate semnificativă ca formațiunea de stânga să demonstreze că poate folosi majoritatea sa din Congres pentru a adopta prioritățile sale politice majore.
Deoarece cei 50 de senatori republicani se opun in corpore proiectului, democrații aveau nevoie de toate cele 50 de mandate proprii pentru a adopta legislația, urmând ca votul decisiv să fie dat de vicepreședinta Kamala Harris. Refuzul lui Manchin de a sprijini legislația a dat însă peste cap ambițiile democraților și a provocat furia stângii americane.
Manchin, considerat în prezent cel mai important politician de la Washington și omul-cheie în aprobarea agendei lui Biden, precum și Krysten Sinema (senatoarea democrată din Arizona) l-au sfidat constant pe președintele Statelor Unite, membru al aceluiași partid.
Insitența lor de a limita pachetul de cheltuieli de 3.5 trilioane de dolari a fost criticată de progresiștii din Partidul Democrat, care au amenințat că, la rândul lor, vor bloca cealaltă prioritate legislativă a Casei Albe, pachetul de infrastructură în valoare de 1.2 trilioane de dolari, Bipartisan Infrastructure Framework (adoptat între timp). Joe Manchin a afirmat însă mereu că proiectul legislativ de 3.5 trilioane de dolari este „o nebunie fiscală.”
Atitudinea lui Manchin și Sinema l-a făcut pe președintele Biden să-și reducă proiectul până la 1.75 trilioane de dolari, aproape jumătate din costul propunerii inițiale și foarte departe de propunerea de 6 triliarde de dolari pe care senatorul Bernie Sanders, un independent socialist, a redactat-o în timpul verii.
Nici această sumă nu l-a satisfăcut însă pe Manchin, care a anunțat duminică că nu va susține proiectul Casei Albe. Este o înfrângere dureroasă și umilitoare pentru Biden, mai ales că ea se datorează în mare parte chiar unui membru al propriului partid.
Lista de eșecuri
Decesul proiectului Build Back Better nu este însă nici pe departe singurul eșec înregistrat de preșdintele Biden după ce a fost investit în funcția de președinte, la 20 ianuarie 2021. O președinție care promitea revenirea la normalitate, moderație, unitate și competență după anii haotici ai lui Trump s-a caracterizat, în mare parte, prin incompetență, neprofesionalism și, în general, printr-o lipsă clară de viziune politică, lucruri care au prelungit starea de criză economică, nu au reușit să frâneze pandemia de coronavirus și au adâncit diviziunile dintre americani.
Lista eșecurilor majore ale președintelui Biden include, printre altele:
Retragerea haotică din Afganistan. În august, printr-o decizie controversată, Administrația Biden a ordonat retragerea completă a armatei SUA din Afganistan, punând capăt operațiunilor militare americane din această țară după aproape 20 de ani.
Graba de a retrage soldații americani fără a avea planuri de rezervă, abandonarea aliaților afgani care au ajutat trupele internaționale de-a lungul celor două decenii de prezență în regiune, incapacitatea administrației sale de a anticipa starea lamentabilă în care se află forțele de securitate locale, analiza complet greșită a situației de către serviciile americane de informații, care au apreciat constant că armata afgană va fi capabilă să lupte, au făcut ca decizia președintelui Biden de ieșire din țara măcinată de război să se transforme într-un veritabil dezastru.
Capitalele de provincie au căzut una după alta în mâna talibanilor, forțele afgane au fost decimate de dezertările în masă, echipamente militare americane în valoare de miliarde de dolari au fost capturate de islamiști, președintele afgan a fugit din țară, iar zeci de mii de americani, cetățeni occidentali și aliați afgani au fost blocați pe aeroportul din Kabul, unde 6.000 de soldați americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea acestora.
În plus, confuzia și lipsa de organizare, plus necesitatea de a colabora cu talibanii în acele momente, au favorizat breșa de securitate care a permis unui terorist din ISIS-Korasan, o ramură locală a grupului Statul Islamic, să se arunce în aer în apropierea aeoportului din Kabul. În atac, au murit 13 soldați americani și aproape 200 de civili afgani.
Ulterior, în septembrie, șeful US Central Command, generalul Kenneth McKenzie, a recunoscut că un atac cu dronă realizat de Statele Unite cu câteva zile înainte de retragerea din Afganistan a ucis 10 oameni nevinovați, nu teroriști. (https://www.bbc.com/news/world-us-canada-58604655)
O anchetă a US Central Command a concluzionat că un angajat al unei organizații nonguvernamentale, Zamairi Ahmadi, și nouă membri ai familiei sale, inclusiv șapte copii și un translator afgan care a ajutat trupele americane, au murit în atacul din 29 august. Cel mai mic copil, o fetiță pe nume Sumaya, avea doar doi ani.
Generalul McKenzie a descris atacul drept „o greșeală tragică,” americanii crezând că mașina lui Ahmadi aparținea militanților ISIS-K.
În decembrie, oficialii de la Washington au anunțat că niciun soldat american implicat în atac nu va fi sancționat, un gest criticat de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului.
Așa cum au explicat nenumărați experți, dezastrul din Afganistan va avea repercursiuni politice, militare, umanitare și strategice majore nu doar pentru țara din Asia Centrală, dar și pentru Europa, America și Asia pentru mulți ani de-acum înainte.
Gestionarea greșită a pandemiei de COVID-19. Deși Biden a moștenit beneficiul enorm al vaccinurilor împotriva coronavirusului produse prin operațiunea Warp Speed a Administrației Trump, răspunsul actualei Case Albe la pandemie a fost caracterizat de politici confuze și controversate.
Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în septembrie, când președintele Biden a anunțat că vaccinul anti-COVID sau un test săptămânal de depistare vor fi obligatorii în companiile americane cu peste 100 de angajaţi.
Acest anunţ, care se referă la mai mult de 80 de milioane de angajaţi din sectorul privat potrivit preşedinţiei, s-a adăugat la alte măsuri cum ar fi vaccinarea obligatorie pentru patru milioane de angajaţi ai statului federal şi pentru angajaţii companiilor de subcontractare.
Mandatul de vaccinare a fost blocat de judecători federali care l-au descris drept mult prea larg. Casa Albă a contestat decizia acestora, iar o curte de apel a permis recent reimplementarea acestuia. Contestat de nou, mandatul lui Biden va ajunge cel mai probabil să fie decis de Curtea Supremă.
Politicile anti-COVID ale Casei Albe au avut însă și alte efecte: ele au făcut printre altele ca mii de ofițeri de poliție, pompieri, lucrători din domeniul sănătății și angajați ai forțelor armate să își dea demisiile sau să fie concediați din cauza că nu au vrut să respecte ordinul lui Biden (o decizie pe care, anterior, președintele democrat a spus că nu o va impune niciodată).
Gestionarea defectuoasă a pandemiei în ultimul an este considerată unul dintre motivele principale pentru care, în ciuda disponibilității vaccinurilor, mai mulți americani au murit de COVID-19 în timpul președinției lui Biden decât în timpul președinției lui Trump.
O bilă neagră semnificativă pentru Joe Biden, cel care, în toamna anului 2020, în timpul campaniei pentru Casa Albă, spunea despre eșecul lui Trump de a preveni decesele din cauza COVID: „Oricine este responsabil pentru atâtea decese nu ar trebui să rămână președinte al Statelor Unite ale Americii.”
În acest moment, SUA au înregistrat peste 806.000 de morți din cauza virusului, iar experții anticipează că, foarte curând, țara va avea un milion de cazuri de infecții zilnice. Chiar și numărul americanilor vaccinați complet – 71% din populația de 12 ani și plus – este cel mai mic din țările G7, iar cifrele reale ar putea să fie mult mai scăzute, după ce Centers for Disease Control and Prevention ar fi umflat datele oficiale.
Inflația galopantă. Preţurile de consum din SUA au înregistrat în noiembrie cea mai mare creştere după 1982, de 6,8% în termeni anuali, şi de 0,8% faţă de luna anterioară, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală.
Excluzând preţurile volatile ale alimentelor şi energiei, indicele preţurilor de consum a urcat cu 0,5% faţă de luna octombrie şi cu 4,9% faţă de intervalul similar al anului 2020, creştere care este la rîndul ei cea mai mare după jumătatea anului 1991.
Preţurile energiei au crescut cu 33,3% faţă de noiembrie 2020, din care cu 3,5% în noiembrie. Preţul benzinei a avansat cu 58,1%. Preţurile alimentelor au urcat cu 6,1% în termeni anuali, iar cele ale automobilelor second hand au urcat cu 31,4%, după o creştere de 2,5% luna trecută.
Potrivit Departamentului Muncii, creşterile preţurilor alimentelor şi energiei sunt cele mai rapide în termeni anuali din ultimii 13 ani, iar americanii plătesc acum mai multe pentru aproape orice, de la pâine, lapte, ouă, până la facturi de energie, benzină, mașini și cadouri de Crăciun.
În plus, economia suferă din cauza problemelor cu lanțurile de aprovizionare, cu sute de vapoare care așteaptă în porturi pentru a fi descărcate, cu o lipsă de șoferi de camioane și de angajați în magazine, restaurante etc.
Experții afirmă că o cauză principală a inflației actuale sunt prețurile ridicate la energie, rezultat direct al politicilor energetice ale lui Biden. În ziua învestirii sale în funcția de președinte, democratul a semnat un ordin executiv de anulare a permisului pentru oleoductul Keystone XL dintre Canada şi SUA, care ar fi angajat aproximativ 11.000 de oameni.
Keystone XL este o conductă planificată de 1.897 km care pleacă din câmpurile petroliere din Alberta (Canada) și ajunge în orașul Steele (Nebraska), unde ar urma să se alăture unei conducte existente. Conducta ar putea transporta 830.000 de barili de petrol în fiecare zi.
Keystone XL ar fi aproape similară unei conducte care funcționează deja, numită Keystone, dar ar urma o cale mai directă, sporind fluxul de petrol din Canada. Petrolul care ar fi venit prin Keystone XL ajunge în continuare în Statele Unite, deși prin mijloace mai costisitoare și mai poluante (camioane și calea ferată).
În același timp, Biden a renunțat să se mai opună finalizării controversatului gazoduct ruso-german Nord Stream 2, pentru a nu tensiona relațiile cu Germania, complicând însă situația Ucrainei și a Poloniei.
Rusia vrea să folosească gazoductul de 1.230 de km pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte conducte aflate sub Marea Baltică, gazoductul fiind una dintre prioritățile președintelui Vladmir Putin.
Liderul de la Kremlin a făcut din NS 2 – un proiect cu o valoare de 11 miliarde de dolari, în care fostul cancelar german Gerhard Schröder a jucat un rol important – unul dintre obiectivele cele mai importante ale președinției sale. Conducta ar urma să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania, dublând canitatea de gaz primită de partea germană.
Ucraina, care reprezintă una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia), cu miliarde de dolari în taxe de tranzitare pierdute. În plus, Ucraina va deveni mai vulnberabilă la agresiunile Rusiei și va pierde o mare parte din avantajul pe care l-ar putea avea la masa unor eventuale negocieri de pace cu Kremlinul.
Multe voci au criticat și faptul că, în timp ce a restricționat producția internă de petrol și gaze (lucru care a dus la prețuri mai mari la gaze și încălzire), Biden a cerut OPEC și Rusiei să furnizeze mai mult petrol și gaze pentru a reduce aceste prețuri.
Criza de la frontiera sudică. Numărul de imigranți ilegali care au intrat Statele Unite în acest an a depășit toate recordurile, fiind de aproape 1.7 milioane de persoane din ianuarie până la finalul lunii octombrie.
Acest număr include mii de așa-numiți solicitanți de azil, care sunt în general eliberați cu un ordin ca să se prezinte la o audiere în viitorul îndepărtat – un ordin care este adesea ignorat. Conform multor relatări, valul de imigranți ilegali include adesea persoane nevaccinate sau infectate cu COVID-19, precum și membri ai unor bande criminale, traficanți de droguri, traficanți de ființe umane și chiar persoane aflate pe listele cu teroriști.
Pe lângă cei prinși de grănicierii americani, oficialii estimează că alte 2 milioane de imigranți ilegali au reușit să treacă frontiera sudică fără să fie detectați.
Criticii afirmă că politicile liberale de imigrație ale liderului democrat sunt de vină fiindcă au încurajat valurile de ilegali. În plus, Biden a numit-o pe vicepreședinta Kamala Harris în fruntea eforturilor de rezolvare a crizei, însă aceasta nu a luat, deocamdată, niciun fel de inițiativă publică în acest sens, iar atitudinea de neimplicare ei a fost criticată constant.
Toate aceste lucru combinate au făcut ca numărul record de imigranți ilegali să afecteze comunitățile de frontieră și moralul agenților din Customs and Border Protection.
De asemenea, într-un gest care arată cât de copleșită este actuala administrație de ce se întâmplă la frontiera de sud, Administrația Biden a relansat recent politica „Remain in Mexico,” care datează din epoca lui Trump. Reluarea programului care permite oficialilor americani să trimită imigranți non-mexicani în Mexic pentru a aștepta audierile din tribunalele pentru imigrație din Statele Unite a provocat furia activiștilor din domeniul imigrației.
Diviziunea politică accentuată. Biden a ajuns la putere, promițând, printre altele, că va uni societatea americană, divizată profund în anii lui Trump. Liderul democrat nu a reușit deloc să unească cele două tabere. În sondaje de opinie numeroase, americanii apar tot mai divizați în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă țara, pandemia de coronavirus, teoria critică a rasei sau starea economiei.
În plus, nu doar diferențele dintre democrați și republicani par acum tot mai accentuate. Democrații înșiși se luptă între ei de luni de zile din cauza diferențelor de opinie, iar conflictele dintre ei sunt considerate responsabile pentru eșecul lui Biden de a-și vedea aprobat ambițiosul plan Build Back Better.
Președintele Biden, ca lider de facto al Partidului Democrat, este arătat cu degetul pentru că nu a reușit să găsească o soluție de compromis și să unească cele două tabere din partid, punând sub semnul întrebării capacitatea democraților de a rezolva probleme și periclitând șansele lor la urne.
Căci, așa cum s-a văzut la scrutinul intermediar din noiembrie, rezultatele negative nu au întârziat să apară. Biden este arătat cu degetul pentru eșecul electoral de la alegerile din noiembrie, după ce candidații susținuți de el fie au pierdut (cazul Virginiei), fie nu au reușit să câștige detașat curse considerate fără probleme (New Jersey).
Dacă alegerile din noiembrie sunt un preambul pentru scrutinul intermediar din 2022, comentatorii de peste ocean prevestesc o apocalipsă electorală pentru democrați în cursele de anul viitor.
Biden este criticat că a mers prea mult spre stânga, că a abandonat moderații și a îmbrățișat multe din politicile progresiștilor, între care insistența lor de a face campanie pe legile anti-avort, rasism, drepturile minorităților sexuale, modul corect de a folosi pronume, măsurile restrictive împotriva coronavirusului, obligarea elevilor de a purta măști în clase și desubvenționarea poliției.
Acestea par să fie departe de ce vrea americanul de rând: economia, inflația, prețurile mari la benzină, direcția în care merge țara, imigrația ilegală. Nu este de aceea de mirare că, în acest moment, rata de popularitate a liderului de la Casa Albă a coborât la niveluri negative record.
Mai mult, informații tot mai numeroase indică o răcire vizibilă a relațiilor dintre președintele Biden și vicepreședinta Harris, aceasta din urmă fiind acuzată de crearea unui lucru de mediu ostil, de haos organizațional și de faptul că, în general, nu pare să fie pregătită pentru funcția sa, lucru reflectat de rata de favorabilitate dezastruoasă pe care o înregistrează ea însăși.
Iar ca semn al dezamăgirii profunde care există în legătură cu perechea Biden-Harris, presa liberală – care a făcut în aceste luni un scut mediatic în jurul Casei Albe democrate, ignorând deseori informațiile negative despre Biden – pare că îl abandnează încet dp liderul democrat. Astfel, atât CNN, cât și New York Times au sugerat recent că Biden nu ar mai trebui să candideze în 2024 și au propus o listă alternativă de candidați prezidențiali, care o include însă și pe Kamala Harris.
Succese puține
În toată această avalanșă de crize, președintele Biden are puține motive de laudă. De departe, cel mai important moment a fost adoptarea planului de infrastructură în valoare de 1.2 trilioane de dolari, promis de el în timpul campaniei electorale pentru Casa Albă din 2020.
Bif, așa cum este el numit, a fost adoptat cu voturi bipartizane de Senat în luna august și de Camera Reprezentanților în noiembrie, înainte de a fi trimis președintelui pentru promulgare.
Proiectul de lege pentru infrastructură oferă 110 miliarde dolari pentru drumuri și poduri, 73 miliarde dolari pentru transportul electric bazat pe energie curată, 66 miliarde dolari pentru transportul feroviar de pasageri și marfă, 65 miliarde dolari pentru internet în bandă largă, peste 50 miliarde dolari pentru infrastructura de apă, 39 miliarde dolari pentru transportul public, 25 miliarde dolari pentru aeroporturi, 7.5 miliarde dolari pentru instalarea de noi stații de încărcare a vehiculelor electrice și 5 miliarde dolari pentru cumpărarea de autobuze electrice și cu emisii reduse.
De asemenea, în martie, Congresul a adoptat American Rescue Plan, planul de stimulare economică de 1.9 trilioane de dolari promovat de Biden. Inițiativa legislativă urmărește accelerarea redresării țării de pe urma efectelor economice și de sănătate ale pandemiei de coronavirus și ale recesiunii care a afectat Statele Unite.
În rest, succesele președintelui Biden nu sunt deloc multe, ci dimpotrivă. În afară de confirmările reușite ale câtorva zeci de judecători federali, redeschiderea aproape în totalitate a școlilor și o rată a șomajului scăzută, aproape nimic altceva semnificativ pe plan intern. Pe plan extren el se poate lăuda cu readucerea Americii în Acordul de la Parid privind schimbările climatice, o reconfirmarea a alianței cu partenerii europeni și internaționali sau reafirmarea statului de lider global al SUA. Extrem de puțin pentru un lider care a promis atât de multe înainte de a fi ales președinte.
Concluzie. Multe voci spun că problemele și dezastrele care au marcat primul an de mandat al lui Biden depășesc lucrurile bune pe care el le-a bifat. Suporterii săi spun că o mare parte din eșecurile sunt moștenite din timpul Administrației Trump și că proiectele sale au fost sabotate constant de republicani. Adevărul este însă la mijloc.
Unele dintre crize au provenit într-adevăr din era Trump, dar democrații au acum majoritatea în Congres, lucru care ar trebui să-i ajute să voteze pe bandă rulantă inițiativele lui Biden. Dar lucrurile nu stau deloc așa.
Criza economică s-a accentuat, pandemia de coronavirus este departe de a fi terminată, imigranții ilegal traversează cu miile frontiera cu Mexicul în fiecare zi, legislația privind drepturile de vot nu a fost adoptată, nici cea legată de controlul armelor de foc, cei mai mulți dintre ambasadorii săi nu sunt confirmați, americanii continuă să fie divizați profund, conflictele de rasă, inegalitățile sociale și rata în creștere a criminalității în marile orașe afectează comunități întregi etc.
Departe de a fi un unificator și un lider care rezolvă crize, așa cum a pretins în campania electorală, democratul a avut un prim an de mandat dificil și controversat, marcat de crize numeroase – moștenite sau create de administrația sa. Un an care a fost (aproape) complet ratat de președintele Biden. (g4media.ro)
Surse: CNN, Washington Post, FoxNews, CNBC, New York Times, BBC, NBC News, Politico, NPR, Tampa Bay
