Agenția de rating S&P a păstrat calificativul BBB-, dar a modificat perspectiva la stabilă pentru România. Motivul ține de scăderea riscurilor fiscale. “România are un guvern care a luat măsuri pentru a dezamorsa riscurile fiscale pe termen scurt și acum prognozăm că datoria publică neta să va stabiliza la 50% din PIB până în 2023”, spune S&P. (sursa)

Doar că!…

Aceste agenții de rating sunt EXACT ACELEAȘI care au ajutat la distrugerea economiei mondiale prin rating-uri pozitive acordate unor active pur și simplu lipsite de valoare, ceea ce a dus la marea recesiune din 2007-2009, la milioane de șomeri, la sărăcie și, în multe cazuri, la moarte.

Adică, plătite tot de noi – pentru că nu lucrează pe gratis și sunt plătite de cei care cer ratingul (de aceea au făcut ce au făcut în 2007!), aceste agenții obscure nu fac altceva decât să îi dea voie lui Cîțu să facă și mai multe împrumuturi, tot de la bănci străine – care și ele cotizează la bugetele agențiilor de rating… Este destul de monstruos…

Și, până una alta, CE S-A ÎNTÂMPLAT CU ZECILE DE MILIARDE DEJA ÎMPRUMUTATE DE CÎȚU DIN TOAMNA LUI 2019 ȘI PÂNĂ AZI? Unde s-au dus? Pe ce s-au dus? La cine s-au dus? Pentru că în viețile românilor ele NU se văd!

Haideți să vedem ce spunea de curând o altă agenție de rating, Moody’s: Sprijinul acordat de Guvern în România în contextul pandemiei, cel mai redus din Europa Centrală și de Est!

Guvernul României a acordat economiei, în 2020, cel mai redus sprijin dintre țările din Europa Centrală și de Est, aproximativ 4% din PIB, potrivit unui raport al agenției de rating Moody’s, care analizează 8 state din Europa Centrală și de Est, respectiv România, Bulgaria, Croația, Slovenia, Slovacia, Polonia, Ungaria și Cehia. Cehia este statul care a acordat economiei cel mai puternic sprijin fiscal, de peste 20% din PIB, relevă raportul, analizat de Profit.ro. 

România are și cea mai slabă situație financiară dintre cele opt țări analizate.

Un lucru e cert: Guvernul PNL s-a împrumutat cu 17 miliarde de euro din străinătate în 2020. Datoria externă a crescut la 125 de miliarde de euro.

Să vedem cine, când şi cum o s-o plătească…

De aceea, accesul la finanţare în sine nu trebuie să ne dea senzaţia că fragilitatea economiei româneşti nu mai este o problemă. Dimpotrivă, jocul cu numere mari la datorie când la producţie PIB ai numere mici poate crea mari surprize pe viitor.

Raportat la rezervele internaţionale, cele 17 mld. euro înseamnă jumătate. Să te împrumuţi într-un singur an cu jumătate din ceea ce ai pus deoparte ca rezervă înseamnă că nu prea ai fost prevăzător.

Și încă ceva!

Guvernul Cîțu a luat banii la cea mai mare dobîndă din UE: 2,65% în medie, dublu față de Polonia și Cehia, de cinci ori mai scump decît Croația, de șaptesprezece ori mai scump ca Bulgaria. Guvernele Italiei, Franței și Austriei se împrumută la dobînzi apropiate de zero (Franța și Austria chiar la dobînzi negative), iar băncile private italiene, franceze și austriece obțin dobînzi de zero virgulă zero și ceva, deci de zece pînă la o sută de ori mai mici decît dobînda pe care o încasează de la statul român.

O fi asta un lucru de laudă?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.