Toni Dumitru: Cei care încasează bani de la stat pentru găzduirea ucrainenilor nu trebuie să-i declare la ANAF și n-au alte obligații fiscale, astfel că această activitate e o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași. Banii de la Guvern alimentează și piața imobiliară din zonele căutate de ucraineni.
Aproape 108 milioane de lei a decontat statul, în perioada aprilie-iunie, pentru cazarea și masa refugiaților veniți din Ucraina. 87,3 milioane au fost încasaţi de persoane fizice care au cazat ucraineni, iar restul sumei a revenit persoanelor juridice (firme sau instituţii), potrivit Profit.ro.
Sistemul este avantajos pentru proprietarii de locuințe. Banii oferiți de stat pentru cazarea ucrainenilor nu trebuie declarați la Fisc și din ei nu se rețin alte obligații fiscale, spre deosebire de veniturile mai mici obținute în mod obișnuit din chirii și care sunt supuse impozitării. Pe lângă banii pentru cazare, proprietarii de locuințe încasează și banii pentru hrană, pe care teoretic ar trebui să îi dea mai departe oamenilor pe care îi ţin în gazdă.
Cei care au ucraineni în găzduire depun cererile pentru fonduri la primării. Pentru a deconta cheltuielile autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate.
Cât plătește Guvernul pentru refugiații ucraineni:
- Pentru cazare: 50 de lei/zi de persoană, conform OUG 28/2022
- Pentru masă: 20 de lei/zi de persoană, conform HG 336/2022
Suma plătită pentru cazarea unui refugiat ajunge la 2.100 de lei pe lună, astfel că găzduirea, de exemplu, a cinci persoane din Ucraina poate aduce un venit de 10.500 de lei pe lună, bani neimpozabili.
În schimb, din închirierea unui apartament de trei camere cu 400 de euro (aproape 2.000 de lei) pe lună, proprietarul nu rămâne cu toți banii – el trebuie să-i declare la ANAF și să plătească impozit și CASS dacă venitul depășește plafonul anual. Chiar dacă nu înregistrează contractul la Fisc, câștigul e mai mic decât venitul potențial pe care l-ar obține prin programul 50/20.
La începutul războiului din Ucraina, românii s-au oferit voluntar pentru a-i primi în casele lor pe refugiați fără să aibă pretenții materiale, însă după ce Guvernul a început să deconteze cheltuielile de cazare, tot mai multe persoane au devenit interesate de programul 50/20.
Zonele cu cele mai mari sume decontate:
București-Ilfov: 18,4 milioane lei
Constanța: 10,6 milioane lei
Suceava: 6,85 milioane lei
Cluj: 5,61 milioane lei
Sibiu: 4,9 milioane lei
Banii de la stat au atras repede nu doar interesul gazdelor, ci și pe cel al oaspeților, iar faptul că sunt încasați în totalitate de către cetățenii români a provocat și multe neînțelegeri. La început, unii refugiați au presupus greșit că trebuie să primească și banii pentru cazare, nu doar pe cei pentru hrană.
În unele situații, proprietarii de locuințe nu le dau banii pentru hrană refugiaților sau impun anumite condiții pentru acordarea lor, iar cineva a atras atenția pe grupul de Facebook “Uniți pentru Ucraina” că această practică e ilegală.
“Oameni buni, dacă vreți să ajutați, ajutați. Dar nu vă transformați în rechini. Nu luați mâncarea de la gura copiilor. Și încă ceva: dacă NU asigurați mâncarea refugiaților, este ABSOLUT ILEGAL să nu le dați lor acești bani pentru hrană. Sau să puneti condiții (precum prezentarea bonurilor de cumpărături) pentru a le da acești bani”, a scris Dan-Ioan Dinu.
Situația poate fi explicată de faptul că banii sunt virați cu o întârziere de două luni de la intrarea în locuință a refugiaților.
“De unde să aibă în avans și proprietarul atâția bani având în vedere:
1. Lipsa chiriei pt cele două luni;
2. Bani de utilități; plus banii pentru existența lui de zi cu zi.
Toți trăim cu bani. Nu cred, sper să nu mă înșel, că cei care își pun casele la dispoziție în acest program sunt nişte bogătași dornici de și mai multă bogăție. Din ce postări am văzut, erau oameni din clasa de mijloc, cu bani cheltuiți chibzuit.
PS: unii proprietari bifează expres doar locuință, fară să se complice pentru cei 20 lei de mâncare, știind că nu au cum timp de două luni să compenseze această sumă”, a precizat un alt membru al grupului.
“Tuturor refugiaților cărora le-am povestit cum stau lucrurile cu întârzierea între zilele de cazare și primirea banilor pentru hrană au înțeles perfect și nimeni nu a protestat (cel puțin nu în cazurile în care am fost implicat). Cât privește punctul 1 (lipsa chiriei) parcă spuneam că nu urmărim un câștig material. Că nu vrei să ieși în pierdere, asta mi se pare de bun simț… mai departe însă… Nu stau acum să fac calcule, dar cred că nicio gazdă nu iese în pierdere”, se arată într-un alt comentariu.
Cât de profitabilă este găzduirea refugiaților
Pe grupul de Facebook “Uniți pentru Ucraina” au apărut numeroase anunțuri de apartamente sau case disponibile pentru refugiați prin programul 50/20.
Sunt aşadar mulți români dispuși să primească refugiați și singura pretenție pe care o au este să nu iasă în pierdere, dar există și cazuri în care unii proprietari urmăresc cazarea cât mai multor ucraineni pentru maximizarea “profitului”.
Un bucureștean care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat pentru spotmedia.ro că “afacerea cu ucraineni” a devenit foarte tentantă pentru proprietarii de locuințe care urmăresc să încaseze cât mai mulți bani de la stat, chiar dacă cu întârziere. “Sunt două categorii de oameni: una care a făcut din asta o sursă de profit, care au pretenții stricte de la ucraineni și care caută să înghesuie cât mai mulți ca să obțină mai mulți bani; și cealaltă, care de la început a dorit doar să ajute fără să aibă mari pretenții”, a spus el.
“Eu am intrat în asta fără să știu că statul va da bani pentru așa ceva”, a precizat acesta, adăugând că s-a implicat de la începutul crizei refugiaților în eforturile de sprijinire și a găzduit în casa lui două familii din Ucraina. Cu timpul, le-a găsit alte locuințe în care să stea. Pentru una din familii, cu patru membri, a luat legătura cu un prieten care i-a oferit un apartament liber de două camere, într-un bloc nou din nordul Capitalei. Înțelegerea a fost că el achită chiria pentru familia din Ucraina, 400 de euro pe lună, fără contract, și își va acoperi cheltuiala prin decontare de la stat.
“Un calcul simplu arată că plătesc 400 de euro lunar pentru chiria lor și primesc peste 1.600 de euro (8.400 de lei), cu un profit de 400% după două luni. Nicio afacere nu-ți aduce această rată a câștigului în timpul ăsta”, a spus el, precizând că din banii decontați le oferă ucrainenilor suma pentru hrană.
Pe de altă parte, bărbatul spune că în prezent nevoile ucrainenilor pentru cazare au mai scăzut după “valul” din iarnă și primăvară, pentru că mulți s-au întors în țara lor sau pentru că au plecat în alte state, iar asta duce la un soi de “concurență” între cei care fac ofertele de cazare. “E bine că ucrainenii pot alege unde să stea, în condiții mai bune, unde li se dau și o parte din banii decontați”, a explicat el.
O gură de oxigen pe piața chiriilor
Banii din programul 50/20 ajung în piața imobiliară și revitalizează parțial segmentul chiriilor în pragul creșterii tradiționale a cererii, marcat de începerea anului universitar.
Cristian Nicola, fondatorul InvestPoint, lector în cadrul Asociației Evaluatorilor din România (ANEVAR), evaluator cu peste zece ani de experiență în analiza proprietăților imobiliare și evaluări de afaceri, a declarat pentru spotmedia.ro că mulți dintre proprietarii care ofereau apartamente pe termen lung își regândesc acum strategia spre acest tip de închirieri.
“În ultimii ani, piața chiriilor a fost influențată de impactul pandemiei și efectele sale de muncă de acasă și studiul online, mulți din chiriașii din București alegând să renunțe la apartamentele închiriate pentru a se reloca în orașe secundare. Aceasta a creat un vid de chiriași, ce primește acum o gură de oxigen prin această măsură lansată de Guvern”, a explicat el, adăugând că principalul impact există pentru apartamentele din zonele mediene ale Bucureștiului.
“Până la această măsură, majoritatea apartamentelor închiriate refugiaților se găseau în comunele-satelit ale Capitalei, în zone cu acces foarte dificil spre centrul orașului. Prin această măsură de susținere financiară, imboldul de a oferi spre închiriere proprietatea apare și pentru cei ce dețin apartamente în zonele cu acces la metrou din București”, a spus consultantul imobiliar.
Cristian Nicola consideră că programul de susținere a chiriilor pentru cazarea refugiaților este binevenit. Atât timp cât statul va deconta cheltuielile pentru găzduirea ucrainenilor, piața chiriilor va fi susținută prin acest suport financiar, iar în următoarea perioadă “doar proprietarii neinformați vor sta cu apartamentele goale”.
“Consider că acest fapt va echilibra decalajul între oferta foarte mare și cererea foarte mică pentru apartamentele din București. În perioada de timp în care statul va deconta cazarea refugiaților, cel mai probabil chiriile pentru apartamentele din zonele mediene și periferice ale Bucureștiului vor atinge un nivelul mediu de 500 de euro pentru două camere și 700 de euro pentru trei camere, cât ar reprezenta chiria netă (fără cheltuieli) dacă apartamentul ar fi închiriat către refugiați”, estimează expertul.
Nicola menționează că succesul programului 50/20 depinde nu doar cuantumul sumelor oferite, ci și de reducerea birocrației.
“Față de primele implementări ale hotărării de guvern, care erau foarte birocratice, în acest moment la nivelul Bucureștiului procesul este foarte transparent și simplificat. Majoritatea proprietarilor cu care am discutat erau impresionați de sistemul simplificat de decontare a chiriei aferente acestei măsuri”, ne-a explicat el.
Principala problemă pe care analistul o vede în implementarea programului e gradul foarte redus de publicitate și de promovare a susținerii financiare, mulți dintre proprietari nefiind la curent cu această modalitate de decontare a chiriei refugiaților oferită de către Guvern.
“Mesajul ar fi fost mai ușor asimilat dacă era simplificat, ceva la modul – ‘Susținem chirie de 600 Euro/ap 2 camere/lună pentru fiecare familie de refugiați'”, a adăugat acesta.
Câștigul este tentant, însă există și mulți proprietari care nu-și doresc chiriași ucraineni.
“Proprietarii nu vor să audă de ucraineni. Unii zic că vin și stau prea puțin, alții se plâng că vin și nu mai pleacă sau că au lăsat în urmă facturi neplătite sau diverse stricăciuni”, a explicat pentru spotmedia.ro reprezentanta unei agenții imobiliare din Constanța.
De regulă, proprietarii care caută chiriași nu apelează la intermediari (agențiile imobiliare), preferând să negocieze direct, pentru perioade mai lungi, de cel puțin un an, fără contract declarat la ANAF.
“Există refugiați cu bani și refugiați fără bani”
În cele mai multe cazuri, sistemul menit să sprijine găzduirea refugiaților în România își atinge obiectivele – oferirea de soluții pentru cazarea cetățenilor ucraineni și sprijinirea celor care vor să-i ajute.
Ucrainenii sunt mulțumiți că primesc oferte din ce în ce mai bune și că nu devin o povară pentru gazdele lor, iar românii – că nu mai trebuie să ajute din surse proprii. Vremea voluntariatului a trecut, s-a intrat în faza “jocului profesionist”, în care cererea și oferta se întâlnesc pe o piață în care circulă banii.
Fenomenul este descris de o refugiată din Ucraina, care mulțumește pentru modul în care a fost primită în țara noastră.
“Există refugiați cu bani și refugiați fără bani. Există refugiați care vin în țara ta și vor să trăiască pe gratis și există și cei care chiar au nevoie de ajutor, de un acoperiș și de un loc de muncă.
Am locuit în București într-un cămin timp de o lună și am fost recunoscătoare pentru orice ajutor, pentru mâncare și cazare, mi-a plăcut foarte mult orașul, oamenii erau foarte amabili și de ajutor. În curând voi pleca din nou la București cu familia mea, caut un apartament și un loc de muncă. Nu caut un apartament bun sau un loc de muncă bine plătit, pentru mine este important să am unde locui, unde să lucrez și unde să-mi duc copilul la școală”, a scris Aniota Maricenko pe Facebook.
“Îmi place poporul român, vă mulțumesc foarte mult pentru munca voastră, pentru bunătatea voastră. Aș dori să le mulțumesc tuturor românilor, faceți o treabă minunată ajutând refugiații ucraineni. Vă mulțumesc foarte mult pentru munca dumneavoastră, pentru bunătatea, sinceritatea, înțelegerea și sprijinul dumneavoastră”, a încheiat ea. (sursa)
