Comuniunea Anglicană ia în considerare limitarea rolului Arhiepiscopului de Canterbury ca lider simbolic central, în încercarea de a preveni intensificarea diviziunilor interne privind hirotonisirea femeilor și includerea comunității LGBTQ+, care ar putea distruge a treia cea mai mare confesiune creștină din lume, scrie Reuters.
Timp de secole, omul care îi încoronează pe monarhii britanici în calitate de episcop al Bisericii Anglicane, formată după separarea lui Henric al VIII-lea de Roma în secolul al XVI-lea, a fost și liderul spiritual titular al celor 85 de milioane de anglicani din 165 de țări.
Dar acest rol, care provine din rolul imperiului britanic în răspândirea creștinismului în fostele sale colonii, este afectat de diviziunile interne privind drepturile LGBTQ+ între biserica din Anglia, acum mai progresistă, și bisericile mai tradiționale din Africa și Asia.
Patruzeci și șase de biserici diferite alcătuiesc Comuniunea Anglicană globală, Biserica Angliei fiind considerată „biserica mamă” pentru a reflecta rolul său istoric.
Pentru a evita o divizare totală, un organism reprezentativ din cadrul Comunității globale, căruia i s-a cerut să revizuiască structura și procesele decizionale, a propus o figură internațională, care să preia unele dintre atribuțiile organizaționale actuale ale Arhiepiscopului de Canterbury, în timp ce acesta s-ar concentra pe slujirea personală și pastorală a Comunității.
Funcția ar putea fi ocupată prin rotație de către cele cinci regiuni globale ale Comunității: Asia, Africa, America, Europa și Oceania, cu un mandat de șase ani.
Episcopul Graham Tomlin, care a condus lucrările Comisiei permanente interanglicane pentru unitate, credință și ordine (IASCUFO), a declarat pentru Reuters că structurile existente trebuie schimbate.
„Suntem foarte diferiți față de cum eram acum 100 de ani”, a spus el.
Recomandările afirmă că o figură rotativă „ar adăuga o diversificare binevenită și mult așteptată”. Tomlin speră că propunerile vor fi adoptate la o reuniune din 2026.
În căutarea unui arhiepiscop
Tensiunea dintre creștinii progresisti și cei tradiționali nu este specifică anglicanismului, dar identitatea Bisericii Angliei ca biserică națională și biserică mamă anglicană a forțat o resetare fundamentală.
Spre deosebire de Papă, care deține autoritatea supremă asupra celor 1,3 miliarde de catolici, rolul arhiepiscopului de Canterbury este vag definit și are rădăcini în era colonială.
„Unii oameni consideră că Papa este infailibil; nimeni nu consideră că arhiepiscopul de Canterbury este infailibil”, a explicat episcopul Nick Baines pentru Reuters.
Uneori, episcopii individuali au fost criticați aspru, un exemplu fiind cel al arhiepiscopului Justin Welby, care a fost forțat să demisioneze într-un mod fără precedent, din cauza mușamalizării unui caz de abuz asupra copiilor.
Funcția, care datează din 597, rămâne în prezent vacantă. Episcopul Martyn Snow, favorit în cursa pentru această funcție, a declarat recent că nu ar putea unifica nici măcar Biserica Angliei în ceea ce privește sexualitatea și căsătoria.
Identitatea anglicană
Diviziunile au izbucnit în 2003, când ramura americană a Bisericii Anglicane a consacrat primul episcop homosexual declarat, și s-au adâncit 12 ani mai târziu, când a permis riturile de căsătorie între persoane de același sex, provocând sancțiuni din partea Comuniunii, al cărei ton doctrinar este modelat de Biserica Angliei.
Diviziunea s-a adâncit în 2023, când conservatoarea Conferință Globală pentru Viitorul Anglican (Gafcon) – care spune că reprezintă 85% din anglicani la nivel mondial – a respins autoritatea lui Welby, din cauza deciziei Bisericii Angliei de a binecuvânta uniunile între persoane de același sex.
Gafcon a respins propunerile lui Tomlin, spunând că dorește ca bisericile dispuse să binecuvânteze uniunile între persoane de același sex să părăsească Comuniunea.
„Gafcon este Comuniunea”, a declarat pentru Reuters arhiepiscopul Laurent Mbanda, liderul bisericii din Rwanda și președintele Gafcon.
„Gafcon nu a părăsit niciodată Comuniunea și nu o va părăsi, dar îi lăsăm pe cei care aleg să se îndepărteze de învățătura ortodoxă, să părăsească Comuniunea”, a spus el.
Cei care se opun relațiilor între persoane de același sex invocă scriptura ca autoritate în materie de etică sexuală, în timp ce alții susțin că textele antice nu ar trebui aplicate direct înțelegerii moderne a sexualității.
Schimbarea centrului de greutate
Centrul Comuniunii s-a mutat de la Canterbury de câteva decenii, bisericile sale din Nigeria, Uganda și Kenya găzduind împreună o treime din totalul anglicanilor, țări în care homosexualitatea rămâne ilegală.
Deși frecventarea bisericilor a crescut în Anglia ultimii patru ani, asta urmează după decenii de scădere a numărului credincioșilor practicanți.
Linda Woodhead, șefa departamentului de teologie la King’s College London, a spus că Biserica Angliei și-a afectat reputația în Marea Britanie încercând să-și păstreze leadershipul global istoric.
Biserica Angliei a refuzat să comenteze reformele propuse, întrucât selecția celui de-al 106-lea arhiepiscop este în curs de desfășurare. Biroul Comunității Anglicane a declarat că propunerile „nu vor elimina” rolul istoric global al arhiepiscopului, ci vor explora modalități de a împărți unele responsabilități.
Clerul gay
Problemele din cadrul Comuniunii anglicane sunt resimțite acut de clericii gay precum Charles Bączyk-Bell din Londra, care a trebuit să se căsătorească cu partenerul său într-o biserică anglicană din New York.
El a declarat pentru Reuters că îi este foarte greu să-și mențină identitatea de preot al Bisericii Angliei.
Episcopul Nick Baines a spus că următorul arhiepiscop nu ar trebui să se teamă, având în vedere că va moșteni o „Comuniune destrămată”.
Episcopul Joanne Grenfell a spus de asemenea că susține un model mai colegial pentru importantul rol de arhiepiscop.
„Rolul de arhiepiscop de Canterbury este enorm”, a spus Grenfell. „Poate un pic prea mare pentru o singură persoană”, a adăugat ea. (HotNews.ro)
