Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au început, duminică, un exod masiv cu maşina spre Armenia, după ce Azerbaidjanul i-a învins pe luptătorii din regiunea separatistă într-un conflict care datează din epoca sovietică, scrie Reuters.
Conducerea Nagorno-Karabah a declarat pentru Reuters că cei 120.000 de armeni din regiune nu doresc să trăiască ca parte a Azerbaidjanului de teama persecuţiilor şi a epurării etnice.
Cei care aveau combustibil au început să se deplaseze pe coridorul Lachin spre graniţa cu Armenia, potrivit unui reporter Reuters în capitala Karabahului, cunoscută sub numele de Stepanakert de către Armenia şi Khankendi de către Azerbaidjan.
Guvernul armean a precizat că 1.050 de persoane au trecut în Armenia din Nagorno-Karabah până duminică la ora 22.00 (18.00 GMT).
Imaginile Reuters arătau zeci de maşini care ieşeau din capitală spre curbele muntoase ale coridorului.
Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior nu era sub controlul acestuia, au fost forţaţi să înceteze focul săptămâna trecută, după o operaţiune militară de 24 de ore a armatei azere, mult mai mare, relatează Reuters, citată de News.ro.
Liderul Turciei îi sprijină pe azeri
Armenia şi Azerbaidjanul au purtat două războaie în 30 de ani pentru această enclavă, iar Azerbaidjanul a recuperat o mare parte din teritoriile din Nagorno-Karabah şi din împrejurimi în urma unui conflict de şase săptămâni în 2020.
Preşedintele turc Tayyip Erdogan, care a sprijinit azerii cu armament în conflictul din 2020, urma să se întâlnească luni cu preşedintele azer Ilham Aliyev în Nakhchivan – o fâşie de teritoriu azer situată între Armenia, Iran şi Turcia.
Săptămâna trecută, Erdogan a declarat că a sprijinit obiectivele ultimei operaţiuni militare din Azerbaidjan, dar că nu a luat parte la aceasta.
Armenii nu acceptă promisiunea Azerbaidjanului de a le garanta drepturile pe măsură ce regiunea este integrată.
“99% preferă să părăsească pământurile noastre istorice”, a declarat pentru Reuters David Babayan, un consilier al lui Samvel Shahramanyan, preşedintele autointitulatei Republici Artsakh.
“Soarta bieţilor noştri oameni va rămâne în istorie ca o ruşine şi o ruşine pentru poporul armean şi pentru întreaga lume civilizată”, a mai spus Babayan. “Cei responsabili pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în faţa lui Dumnezeu pentru păcatele lor”.
Liderii armeni din Karabah au declarat că toţi cei care au rămas fără adăpost în urma operaţiunii militare azere şi care doresc să plece vor fi escortaţi în Armenia de către forţele de menţinere a păcii ruseşti.
Sute de oameni uciși
Reporterii Reuters din apropierea satului Kornidzor, la graniţa armeană, au văzut câteva maşini cu încărcături grele trecând în Armenia. Armenia a declarat că 377 de refugiaţi au sosit până duminică seara.
Prim-ministrului armean Nikol Pashinyan i s-a cerut demisioneze pentru că nu a reuşit să salveze Karabahul. Într-un discurs adresat naţiunii, acesta a declarat că au sosit ajutoare, dar că un exod în masă pare inevitabil.
“Dacă nu sunt create condiţii adecvate pentru ca armenii din Nagorno-Karabah să trăiască în casele lor şi dacă nu există mecanisme eficiente de protecţie împotriva epurării etnice, creşte probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să considere exilul din patria lor ca fiind singura modalitate de a-şi salva vieţile şi identitatea”, a spus el, potrivit unei transcrieri oficiale.
Situaţia ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de etnii străbătut de conducte de petrol şi gaze unde Rusia, Statele Unite, Turcia şi Iranul îşi dispută influenţa.
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt unuia dintre “conflictele îngheţate” vechi de zeci de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Aliyev a declarat că “mâna sa de fier” a consemnat în istorie ideea unui Karabah independent de etnie armeană şi că regiunea va fi transformată într-un “paradis”.
Rușii au găsit vinovatul
Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise şi 400 rănite în operaţiunea militară azeră.
Nagorno-Karabah se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, a fost sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor. A fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
Pe măsură ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo s-au debarasat de controlul nominal al azerilor şi au capturat teritoriul vecin în ceea ce se numeşte acum Primul Război din Karabah. Din 1988 până în 1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de persoane – majoritatea azeri – au fost strămutate.
În 2020, după decenii de lupte, Azerbaidjanul a câştigat decisiv al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, armenii acuzând Moscova că nu l-a garantat.
Autorităţile armene din regiune au declarat sâmbătă că aproximativ 150 de tone de încărcătură umanitară din Rusia şi alte 65 de tone de făină expediate de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au ajuns în regiune.
Cu 2.000 de membri ai forţelor de menţinere a păcii prezenţi, Rusia a declarat că, în conformitate cu termenii încetării focului, până sâmbătă au fost predate şase vehicule blindate, peste 800 de arme de calibru mic, arme antitanc şi sisteme portabile de apărare antiaeriană, plus 22.000 de cartuşe.
În Armenia a fost pregătit spaţiu pentru 40.000 de persoane din Karabah. Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc.
Duminică, Pashinyan a acuzat Rusia că nu a făcut suficient pentru Armenia, despre care a spus că îşi va revizui alianţa cu Moscova.
Oficialii ruşi spun că Paşinian este vinovat pentru modul în care a gestionat greşit criza.
Sursa: News.ro
