Din păcate, nivelul corupţiei în România nu pare să scadă în ultimii ani, dacă este să ne uităm la Indicele de Percepție a Corupției, elaborat de Transparency International. Unde se situează ţara noastră printre ţările Uniunii Europene?
România continuă să fie una dintre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, potrivit Transparency International.
România, Bulgaria şi Ungaria, la egalitate în analiza Transparency International
Organizaţia a lansat, joi, raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) pentru anul 2020. Ţara noastră rămâne în Top 3 cele mai corupte ţări din UE, cu 44 de puncte din 100. 0 puncte reprezintă „foarte corupt”, în timp ce 100 de puncte semnifică „deloc corupt”.
Punctajele sunt similare cu cele din anul precedent pentru cele mai multe state membre. În premieră însă, trei ţări împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE. Este vorba despre România, Bulgaria și Ungaria, toate cu același scor: 44 din 100, relatează Mediafax.
Statele care au un scor bun în clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate şi sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală. În plus, e mai puțin probabil ca aceste ţări să încalce normele democratice și instituționale sau regulile statului de drept.
România înregistra acelaşi punctaj şi în anul 2012
România înregistrează același scor în raportul Transparency International ca în anul 2012. Asta arată că măsurile luate timp de aproape un deceniu nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România.
Transparency International subliniază câteva probleme constante la nivelul României, care s-au accentuat în contextul pandemiei. E vorba de lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical sau lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative.
Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ își asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenței publice.
În plus, Transparency International mai comentează că societatea românească și-a pierdut semnificativ aplombul în a sancționa corupția și lipsa de integritate ca flagel general și s-a manifestat mai degrabă secvențial. (capital.ro)
