Pentru 35.000 de lucrători din domeniile esenţiale, programarea la prima doză de vaccin se va amâna cu 10 zile. Decizia, anunţată marți de doctorul Gheorghiţă, este, de fapt, modul prin care autorităţile repară, din mers, un defect structural esenţial al campaniei de vaccinare: lipsa de sincronizare dintre „locurile libere” disponibile pe platforma STS şi fluxul stocurilor de vaccin în România.
Dr. Gheorghiţă a recunoscut că României îi lipsesc 117.000 de doze de vaccin în acest moment. O bună parte din deficit este explicat, într-adevăr, de întârzierile de livrare ale companiei Pfizer, iar aici România are o problemă comună cu alte ţări europene. Pfizer a întârziat livrarea a 93.000 de doze.
De ce lipsesc însă şi alte 24.000 de doze şi cum s-a ajuns la reprogramarea a 35.000 de lucrători esenţiali care ar fi trebuit să primească întâia doză de vaccin în perioada 28 ianuarie-11 februarie? Există câteva explicaţii şi cauze.
1. Platforma de programare nu reflectă cu exactitate situaţia stocurilor, ci doar capacitatea de vaccinare a centrelor deschise
Pe platformă sunt înscrise centrele de vaccinare (active sau inactive, deschise sau blocate), iar la fiecare centru de vaccinare există unul, două, trei, patru fluxuri de vaccinare.
Fluxurile de vaccinare depind nu de stocurile pe care le va primi centrul de la Bucureşti, ci de spaţiu şi resursa umană, adică ele descriu practic câte serii de câte cinci (respectiv şase oameni) poate vaccina personalul medical din centrul respectiv într-o zi normală de lucru. Aşa apare în dreptul fiecărui centru numărul de locuri libere – ajungând să reflecte câţi oameni ar putea vaccina centrul într-o zi dată, nu câţi oameni va vaccina centrul pe baza dozelor primite de la DSP.
Citeşte întreaga ştire: Prima mare recalibrare a campaniei de vaccinare. Cum s-a ajuns aici?
