Calculele sunt destul de dificil de făcut, pentru că există costuri directe (închiderea restaurantelor de pildă, care le amputează în mod direct veniturile ) și costuri indirecte, dificil de măsurat (pierderea locului de muncă poate fi un asemenea exemplu). Am pornit de la estimările făcute de FMI înainte de criză și cele publicate acum două zile. Nu am luat în calcul un nou lockdown, care, dacă totuși ar avea loc, ar deteriora serios o economie și așa fragilă cum e a noastră. ”Dacă luăm în calcul un scenariu alternativ, în care am mai avea încă un episod de lockdown de două luni, similar cu cel din primăvară, am avea o scădere de -7% anul acesta şi de -1% în anul următor. Nu vedem însă o probabilitate foarte mare ca acest scenariu să se întâmple”, a spus joi Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, citat de HotNews.ro.
Dacă ne uităm pe datele Fondului Monetar, România ar putea pierde în perioada 2020-2024 peste 32% din PIB, potrivit calculelor noastre (vezi și tabelul de la finalul articolului). Exprimate în dolari internaționali la paritatea puterii de cumpărare (Purchasing power parity; international dollars) pierderile ar fi de 7,9 miliarde în 2020, și 18,55 miliarde anul viitor, potrivit datelor FMI.
Repet, în situația improbabilă că ar avea loc un blocaj complet, aceste pierderi ar putea fi și mai mari. Acest lucru ar depinde, desigur, atât de evoluția epidemiei cât mai ales de severitatea măsurilor luate pentru a o contracara.
Diferențele dintre estimările Fondului (înainte și după declanșarea pandemiei) sunt consistente și în cazul țărilor vecine.
”Revenirea sectorului manufacturier este lentă în România, comparativ cu țările vecine. La noi, activitatea industrială și-a revenit într-un ritm lent comparativ cu țările vecine din cauza rolului său periferic în lanțurile valorice europene, puterii reduse de negociere a exportatorilor români și a problemelor de competitivitate caracteristice sectoarelor cu intensitate ridicată a forței de muncă”, mai spune Ciprian Dascălu.
Potrivit acestuia, perspectiva pentru industria prelucrătoare nu este deloc pozitivă, din moment ce comenzile noi din industrie și-au încetitnit ritmul de creștere în luna iulie, iar indicatorul de încredere în industrie a scăzut în septembrie față de luna precedentă, după ce îmbunătățirea treptată a componentei de comenzi a fost contrabalansată de creșterea stocurilor și de diminuarea așteptărilor legate de nivelul producției viitoare. În plus, managerii din sectorul manufacturier au raportat că capacitatea de producție a atins în trimestul al treilea cel mai redus nivel de când a fost lansat sondajul realizat de către Comisia Europeană.
În România, numărul celor care au rămas fără loc de muncă sau și-au văzut veniturile reduse a crescut în perioada pandemiei, iar prognozele pentru viitor nu sunt deloc optimiste. Unii economiști vorbesc despre o rată de aproape 11% a șomajului, după ce anul trecut a fost de 3,9%. Acest cost social, deloc de neglijat, se încearcă a fi amortizat de Guvern prin măsuri sociale.
Afacerile care au pierdut cel mai mult sunt cele din domeniul transporturilor și cel al ospitalității, dar cu foarte puține excepții, toate sunt pe minus.
Când economia crește, asta înseamnă, în general, mai multă bogăție și mai multe locuri de muncă noi. Când scade, avuția personal înregistrează un recul, iar estimările FMI confirm că în 2020 PIB/locuitor va scădea față de anul trecut. (sursa)
