De la apariția Bitcoin din 2009, valoarea intrinsecă a criptomonedelor a devenit una dintre cele mai aprinse dezbateri din lumea financiară și nu numai. În timp ce unii le consideră o bulă speculativă, alții le văd ca pe o revoluție comparabilă cu apariția internetului, motiv pentru care întrebarea dacă criptomonedele au sau nu valoare în sine rămâne la fel de actuală și azi ca la momentul apariției lor.
Luca Dinulescu: Chestionat asupra acestui subiect de Ziare.com, Lucian Streche, CEO al ecosistemului financiar LT.Wealth, arată faptul că, încet-încet, criptomonedele par că trec dintr-un activ de nișă în recomandările uzuale ale experților de investiții din afară.
Care e diferența între banana de 120.000 de dolari și una obișnuită?
Acesta subliniază însă că nu există pentru Bitcoin, spre exemplu, nicio valoare intrinsecă a acestei monede, fiind în esență un activ de speculă, lucru care nu se schimbă. Doar că, adaugă Lucian Streche, în momentul în care suficienți oameni acordă valoare unui activ, el ajunge să capete valoare.
Totodată, acesta mai spune faptul că, spre deosebire de aur sau argint, sau orice altceva care are o valoare în spate, dată de mai mult decât de oamenii care îi acordă respectiva valoare, când deții un Bitcoin nu deții niciun activ din spate.
Prin urmare, arată el, Bitcoin nu este un mediu de conservare a valorii, nu este o monedă de plată eficientă, doar că pare că a atins o masă critică de acceptare în rândul oamenilor și a devenit o plasă de active care este luată în considerare de aproape toți investitorii.
„Îți arăt banana lipită cu scotch pe care s-a plătit 120.000 de dolari și o banană lăsată de fiul meu pe masă. Care e diferența de valoare intrinsecă? E tot o banană. În schimb, pentru că a venit într-un anumit context și cu o anumită poveste, banana lipită cu scotch a căpătat valoarea de 120.000 de dolari, pe când a fiului meu costă 20 de cenți. La fel este și aici. Atât timp cât oamenii au credința că vor exista alți oameni care să cumpere Bitcoinul de la ei cu un preț mai mare decât au plătit ei inițial, oamenii vor cumpăra în continuare, indiferent dacă există valoare intrinsecă sau nu”, spune Lucian Streche.
Dacă valoarea intrinsecă a Bitcoin e discutabilă, nu același lucru se poate spune despre Ethereum
În același timp, într-o intervenție pe același subiect pentru Ziare.com, consultantul de business Florin Leucă spune că mulți investitori și lideri financiari contestă ideea că monedele digitale ar avea valoare intrinsecă.
Astfel, arată acesta, pentru celebrul investitor Warren Buffett „Bitcoin nu are nicio valoare intrinsecă. Este un mecanism de pariere”, pentru profesorul de economie Nouriel Roubini, „criptomonedele nu sunt nici monede, nici unități de cont, nici mijloace de schimb stabile și nici depozite de valoare.”, iar pentru Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, „criptoactivele nu au valoare intrinsecă, sunt speculative și foarte riscante.”
„Principalele argumente ale criticilor sunt faptul că nu generează cash-flow (precum acțiunile la companii), nu au acoperire în active reale (precum aurul) și nu servesc ca un mijloc stabil și sigur de plată”, explică Florin Leucă.
Lucian Streche întărește și el această idee, arătând faptul că Bitcoinul nu este nici store of value (mediu de stocare a valorii, n.r.), nu este nici un mediu de schimb eficient, nu are nici utilitate practică, doar consumă extrem de multă energie în operarea tranzacțiilor.
Pe de altă parte, însă, spune el, Ethereum, spre exemplu, are o utilitate ceva mai mare prin ecosistemul pe care îl suportă, în sensul în care poți să construiești contracte inteligente bazându-te pe tehnologie, dar moneda în sine tot nu are o valoare intrinsecă.
„Sunt foarte multe astfel de monede, este posibil ca o parte dintre ele să capete o valoare intrinsecă printr-o dezvoltare tehnologică, printr-o dezvoltare de produs. Dacă ele nu vor căpăta o astfel de valoare intrinsecă, faptul că ele sunt la 100.000 de mii sau la zero, depinde strict de cât timp vor crede oamenii că dacă cumpără respectiva monedă vor putea s-o vândă altcuiva mai scump decât au cumpărat-o”, explică Lucian Streche.
Acest lucru este confirmat în privința Ethereum și de Florin Leucă, consultantul de business arătând faptul că, în cazul acestuia, valoarea derivă din funcționalitate și inovație aplicată într-un ecosistem.
Acesta aduce în plus ca argument pentru acest lucru chiar declarația lui Vitalik Buterin, programatorul canadian care a co-fondat Ethereum: „Valoarea Ethereum nu vine doar din preț, ci din rețeaua de aplicații, comunitatea și inovația care o susțin.”
Astfel, adaugă Florin Leucă, Ethereum permite dezvoltarea de aplicații descentralizate, DeFi, NFT-uri și contracte inteligente, transformându-se într-un ecosistem cu utilitate reală, palpabilă.
Dincolo de aspectele economice, ce anume le conferă criptomonedelor valoare intrinsecă?
Totodată, Florin Leucă mai adaugă o perspectivă subiectului din punct de vedere al valorii ca narațiune și percepție, explicând faptul că, de mii de ani, aurul a fost perceput ca un simbol al bogăției și al stabilității nu doar pentru proprietățile sale fizice, ci mai ales pentru că omenirea a decis să-i acorde această semnificație.
În mod similar, spune acesta, criptomoneda poate fi percepută ca prima narațiune financiară globală 100% digitală, construită nu pe resurse naturale, ci pe consens având la bază inovația, valoarea ei nefiind „acoperită în natură”, ci creată prin acordul colectiv al celor care o folosesc și o susțin, o comunitate globală care nu trebuie subestimată.
De asemenea, Florin Leucă mai spune că dinamica criptomonedelor nu poate fi explicată doar prin inovație în tehnologie sau economie, ci și prin psihologie.
Astfel, fenomene precum FOMO (fear of missing out) sau FUD (fear, uncertainty, doubt) influențează masiv deciziile investitorilor.
„Comunitățile care s-au format în jurul unor proiecte precum Bitcoin sau Ethereum funcționează ca veritabile mișcări sociale, unite de ideea libertății financiare și a emancipării de sub controlul băncilor și guvernelor. Această energie psihologică colectivă adaugă o dimensiune greu de cuantificat, dar imposibil de ignorat, căci valoarea stă mereu în percepție,” arată consultantul de business.
În concluzie, explică Florin Leucă, criptomonedele polarizează: pentru unii reprezintă doar o bulă speculativă, pentru alții reprezintă infrastructura financiară a viitorului.
De asemenea, adaugă el, acestea oferă avantaje clare (acces global, transparență, raritate, inovație), dar vin și cu riscuri majore la pachet (volatilitate, fraude, lipsa protecției legale, consum energetic ridicat).
Consultantul de business încheie spunând faptul că poate adevărata valoare intrinsecă a criptomonedelor nu stă nici în aur, nici în reglementări, ci în consensul digital pe care îl simbolizează: capacitatea oamenilor de a se pune de acord, la scară globală, asupra a ceea ce înseamnă bani, putere și libertate. (ziare.com)
