Ministerul Afacerilor Interne susține că ținta de 5 milioane de cetățeni care vor primi cărți de identitate electronice nu poate fi atinsă, motiv pentru care Executivul a aprobat reducerea numărului de beneficiari la 3,5 milioane care să poată primi gratuit noile buletine. Proiectul început în 2021 la Cluj nu a reușit să fie extins complet la nivel național nici până acum, iar termenul final de implementare este vara lui 2026. Dacă reforma nu este implementată, țara noastră riscă sancțiuni de milioane de euro.
Guvernul a adoptat un memorandum, în ședința de joi, prin care Ministerul Afacerilor Interne propune reducerea numărului de beneficiari ai noilor cărți electronice de identitate de la 5 milioane la 3,5 milioane. De asemenea, este redusă și suma alocată acestui proiect, cu 21 de milioane de euro. Ministerul de Interne susține că în acest fel eficientizează utilizarea banilor din PNRR și securizează investiția, având în vedere că ținta asumată inițial nu va fi atinsă. Același minister spune că interesul scăzut al cetățenilor pentru noile buletine ar fi motivul pentru care planul trebuie modificat.
Întregul proiect a avut o alocare bugetară de 150 de milioane de euro, care s-au distribuit după cum urmează:
eliberarea celor 5 milioane de buletine – 70 de milioane de euro;
dotarea serviciilor publice cu echipamente digitale și promovarea noilor buletine – 80 milioane de euro;
În realitate, deși digitalizarea a început încă din 2021, cu un proiect pilot la Cluj, până la data de 28 august 2025, doar 436.674 de cărți electronice de identitate au fost emise la nivel național. De asemenea, din cele 11 servicii electronice pe care statul trebuia să le dezvolte, astfel încât să susțină folosirea noilor buletine, până în august 2025 doar 4 au fost realizate în totalitate. Restul sunt la stadiul de „analiză și implementare”.
Cum se justifică autoritățile
Ministerul Afacerilor Interne, în același memorandum, dă vina pe „caracterul de noutate al proiectului” și pe capacitatea autorităților locale. „Ritmul inițial de implementare a fost unul moderat, aspect determinat de mai mulți factori obiectivi, printre care menționăm: caracterul de noutate al proiectului care a presupus dezvoltarea și operaționalizarea unor fluxuri administrative și tehnice complet noi, lipsa de familiaritate a personalului din serviciile publice de evidență a persoanelor cu noile proceduri de emitere a cărților electronice, interesul cetățenilor pentru noile documente și capacitatea administrativă variabilă a autorităților locale”, se mai arată în document. (digi24.ro)
