Vicepremierul Anastasiu şi Bolojan spun că vor face profituri mai mari din reducerea numărului de directori.
Valeriu Danila: Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a anunţat împreună cu vicepremierul Dragoş Anastasiu planul de reformă pentru companiile de stat. Acesta cuprinde reducerea numărului de membrii în consiile de administraţie sau în cele de supraveghere, reducerea indemnizaţiilor, dar şi a salariilor directorilor generali ai întreprinderilor publice.
Vedeţi mai jos declaraţiile integrale ale premierului Ilie Bolojan:
Un element central al bunei guvernări este gestionarea corectă a companiilor de stat din România.
Având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte important, precum în energie sau în alte sectoare unde ele sunt actori relevanţi, orice câştig în administrarea lor este un câştig semnificativ pentru ţara noastră şi pentru bugetul de stat.
Orice reducere a subvenţiilor reprezintă o economie în plus, orice creştere a calităţii serviciilor pe care aceste companii le oferă cetăţenilor este un avantaj, iar orice reducere a cheltuielilor contribuie la creşterea capacităţii de investiţii.
Buna administrare a companiilor este un element esenţial al acestui pachet.
Am convenit ca, în perioada următoare, toate ministerele să asigure publicarea datelor pentru a şti cine administrează aceste companii, ce câştiguri au, care le sunt indicatorii, dar şi toate datele economice care oferă o oglindă fidelă a situaţiei. Nu este o ruşine pentru cei care le conduc ca aceste date să fie publice.
Reducerea numărului de membri în consiliile de administraţie, dar şi plafonarea unor câştiguri sunt măsuri necesare. Avem o situaţie în care, abuzând de prevederi legale şi fără un control real al modului de aplicare a legislaţiei, managerii şi membrii consiliilor de administraţie au ajuns la limitele maxime de câştiguri, ceea ce a generat nemulţumire în opinia publică.
Vom uza de toate mecanismele pentru a impune aceşti indicatori de performanţă, iar cei care nu îi acceptă vor pleca.
AMEPIP-ul trebuie întărit, astfel încât, la finalul verii, să avem o agenţie operaţională.
Vedeţi mai jos declaraţiile integrale ale vicepremierului Dragoş Anastasiu:
Vorbim de un memorandum care o să treacă prin Guvern în zilele următoare, care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea eficientizării întreprinderilor publice.
Vrem să avem mai mulţi bani la bugetul de stat, mai puţine subvenţii şi o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum gândeşte orice companie privată.
Avem ca scop eficientizarea, dar şi rezolvarea problemelor legate de PNRR.
Am rămas în urmă cu câteva jaloane, ceea ce ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, pe care, până pe 25 noiembrie, avem un deadline să o recuperăm.
AMEPIP a centralizat definitiv şi a organizat în tabele datele privind companiile de stat, iar zilele acestea vor fi publicate.
În vizorul AMEPIP se află 1.326 de întreprinderi publice: 1.182 la nivel local, societăţi pe acţiuni, regii autonome şi SRL-uri, şi 144 la nivel central.
Avem, aşadar, 376 de SA-uri, 88 de regii autonome şi 842 de SRL-uri.
Avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajaţi pe care îi avem în toate întreprinderile, 173.000 sunt în aceste companii importante.
Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt 127 de mld. de lei, în timp ce top 315 au 13,6 mld. de lei. (Ceea ce reprezintă doar 4,5% din din totalul cifrei de afaceri a companiilor româneşti, în valoare de 2.800 de mld. de lei).
Subvenţii, per total avem 14 mld., iar top 315 au 13,6 mld. de lei.
Toate companiile au profit de 15 mld. de lei, iar top 315, 14,9 mld. de lei.
Situaţia pierderilor: la nivel naţional, 266 de întreprinderi înregistrează pierderi de 2,5 mld. de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 mld. după ce primesc subvenţii: CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, CFR Marfă SA, Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA.
Din 1.182 de companii locale: 270 SA-uri, 78 de regii autonome şi 834 de SRL-uri.
Aproximativ 300 de companii nu au depus date financiare, aproximativ 250 de companii au venituri zero. Împreună reprezintă 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu avem date.
Despre cele care ştim câte ceva: 230 de companii au pierderi şi în jur de 600 de companii au până la 10 angajaţi.
Avem zone de activitate Apă-Canal: 326 de companii, jumătate pe profit, jumătate fie nu ştim, fie au pierderi.
146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierderi, 26 nu ştim nimic de ele.
61 de companii de transport: 41 pe profit, 10 pe pierderi, 5 nu au depus date financiare.
Per total, vedem o ineficienţă, dar şi o polarizare importantă. 46% dintre profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.
Companiile au obligaţia să depună date financiare, atât la ANAF, cât şi la AMEPIP. Începând de ieri, au început să curgă amenzile.
În companiile centrale, 354 de poziţii sunt provizorii, o problemă pentru statul român. Avem ţinte şi jaloane în PNRR pentru a rezolva provizoratele.
La companiile locale, 493 de poziţii sunt provizorii, iar 1.119 poziţii sunt permanente.
Cei care fac selecţia vor trebui să fie persoane şi firme cu experienţă relevantă în recrutarea oamenilor de acest calibru, ceea ce va duce la recâştigarea încrederii Guvernului, populaţiei şi a Comisiei Europene.
Spre exemplu, la unele aeroporturi se poate cu mult mai puţin personal. La noi sunt 1.400 de oameni, în timp ce în alte părţi, cu acelaşi număr de pasageri, lucrează doar 800 de oameni.
Este o problemă care ţine de performanţă, nu doar de cifra de afaceri, ci şi de performanţa angajaţilor.
Măsurile anunţate:
Reducerea numărului membrilor în CA-uri şi Consiliile de Supraveghere. La regii autonome, de la 3-5 membri la 3 membri, la societăţile cu sistem unitar, de la 3-7 membri la maximum 3 membri. La societăţile cu sistem dualist sau companiile mari, de la 5-7 membri la 3-5 membri. Reducerea membrilor neexecutivi, adică cei care nu sunt şi directori: de la până la 3 indemnizaţii pe ramură la 2, iar la executivi, componenta fixă de la 3-6 la 3, iar cea variabilă de la 3-6 la 2.
Directorii generali: componenta fixă a fost între 3 şi 6, propunem 3. Componenta variabilă a fost între 3 şi 6, propunem 2. Plafonarea beneficiilor la maximum 10% din remuneraţia totală fixă.
Pentru funcţionarii publici, propunem să poată face parte dintr-un singur consiliu de administraţie.
Mărim termenul de prescripţie pentru sancţiunile puse de AMEPIP de la 6 luni la 1 an.
Propunem înfiinţarea unui consiliu consultativ la AMEPIP, care să sprijine instituţia pentru a eficientiza activitatea.
Accelerarea companiilor de stat. 3 luni pentru analiză şi 3 luni după aceea pentru procesul de eficientizare decis.
Focusul AMEPIP va fi pe cele 315 companii care generează 96–97% din cifra de afaceri.
Am iniţiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ, care rămâne deschis propunerilor. Câţiva dintre aceşti oameni sunt: Speranţa Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguţa Leana, Iancu Guda, Iancu Grigorescu. (ZF.ro)
