Reţelele nu sunt pregătite pentru cantitatea de energie verde. Producţia şi infrastructura trebuie făcute împreună

Acum câteva zile, în mijlocul prânzului, Spania a pier­dut în 5 secunde 15 GW, ceea ce în­semna la acel moment circa 60% din con­sumul de energie al ţării. La 11:33 Spania a intrat în blackout energetic, un cuvânt care creează o spaimă enormă, mai ales în actualul context politic.

♦ De la fenomene meteo extreme, cantitatea foarte mare de energie solară injectată în sistem în absenţa unui consum pe măsură până la ideea unui atac cibernetic, toate au fost vehiculate pentru a explica pana majoră de curent prin care au trecut ieri Spania şi Portugalia ♦ Ieri, funcţionarea sistemelor fusese restabilită, dar cauza exactă a acestui eşec major de sistem rămâne un mister ♦ Singurul lucru cert este că odată cu investiţiile masive în regenerabile, cu precădere solare, care nu au fost dublate de investiţii în reţele, sistemele energetice clasice sunt o specie pe cale de dispariţie ♦ În faţa acestei schimbări istorice sunt necesare noi moduri de a gestiona infrastructura energetică la nivel european, o provocare majoră pentru toate economiile.

Roxana Petrescu: Spania are o capacitate de pro­ducţie de energie de 128 GW. Doar ca o comparaţie, în­tre­gul sistem ener­ge­tic local are o ca­pa­citate de producţie de 17 GW. Dincolo de dimensiune, una dintre trăsă­turile specifice sistemului energetic spaniol este dimensiunea regenera­bilelor. Astfel, 66% din capacitatea instalată a Spaniei stă în solare şi eoliene, solarul fiind forţa domi­nantă din sistem, cu o putere de 32 GW, adică un sfert din tot parcul de generare spaniol. 

Ieri, în mijlocul prân­zului, Spania a pier­dut în 5 secunde 15 GW, ceea ce în­semna la acel mo­ment circa 60% din con­sumul de energie al ţării. La 11:33 Spania a intrat în blackout ener­ge­tic, un cuvânt care creează o spaimă enormă, mai ales în actualul context politic. România, de exemplu, a avut în istoria sa un singur blackout, pe data de 10 mai 1997, când timp de cinci ore sistemul nu a func­ţionat. 

Pa­gubele din acel moment au fost comparate cu cele provocate de cutremurul din martie 1977, iar repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, unitate demolată în 2022. (ZF.ro)