Colesterolul ridicat poate provoca probleme cardiace și accidente vasculare cerebrale, iar nivelurile pot crește fără a avea simptome. De aceea, dacă ai peste 40 de ani, ar trebui să-ți verifici colesterolul la fiecare cinci ani. Este un concept simplu, dar, la fel ca alcoolul și alte lucruri care ne pot deteriora corpul în mod invizibil, colesterolul poate părea abstract, fiind adesea lăsat în plan secundar.
Mai rău, circulă multe mituri – de exemplu, că ouăle sunt nesănătoase pentru că au colesterol. De asemenea, unii susținători ai dietelor sărace în carbohidrați și bogate în grăsimi minimalizează dramatic importanța colesterolului în bolile de inimă, insistând că zahărul este un risc mai mare – în ciuda dovezilor științifice care arată contrariul.
Ce este colesterolul?
Colesterolul este o substanță grasă care se găsește natural în sânge. Avem nevoie de el pentru producerea hormonilor, cum ar fi estrogenul și testosteronul, și pentru sănătatea celulelor. Cu toate acestea, nivelurile ridicate pot deveni o problemă. Există două tipuri de colesterol:
LDL (colesterol “rău”) – în exces, poate duce la acumularea de plăci în artere, crescând riscul de infarct și AVC.
HDL (colesterol “bun”) – ajută la eliminarea LDL-ului din sânge.
Când ar trebui să-ți verifici colesterolul?
NHS (n. r. sistemul de asistență medicală de stat din Regatul Unit) recomandă testarea la fiecare cinci ani pentru persoanele între 40-74 de ani și verificări anuale pentru cei peste 75. Dacă ai un istoric familial de boli de inimă sau simptome precum dureri toracice, poți solicita un test mai devreme.
Cum se interpretează rezultatele?
Un test complet oferă un profil lipidic (HDL, LDL și trigliceride).
Nivelurile sănătoase sunt:
- HDL: peste 1mmol/L pentru bărbați și 1.2mmol/L pentru femei
- LDL: sub 3mmol/L
- Trigliceride: sub 2.3mmol/L (sau sub 1.7mmol/L dacă ai postit înainte de test)
Un raport colesterol total/HDL sub 6 este considerat sănătos. Cu cât mai mic, cu atât mai bine.
Cum influențează genetica colesterolul?
Unele persoane au colesterol ridicat din cauze genetice. Cea mai frecventă afecțiune este hipercolesterolemia familială, care afectează 1 din 250 de oameni. Dacă ai rude care au avut un infarct înainte de 55 ani (bărbați) sau 65 ani (femei), este indicat să îți verifici colesterolul.
Care sunt cei mai mari factori de risc pentru bolile de inimă?
Vârstă, greutate, istoric familial, fumat, consum de alcool, hipertensiune arterială, sex și etnie.
Dacă riscul tău depășește 10%, medicul îți poate recomanda statine.
Poți reduce colesterolul doar prin schimbarea stilului de viață?
Dacă colesterolul nu este cauzat de factori genetici, poți încerca schimbări în dietă și exerciții fizice înainte de a lua medicamente. Exercițiile fizice scad LDL și cresc HDL. O dietă sănătoasă ajută ficatul să elimine mai mult LDL.
Ce alimente ajută la scăderea colesterolului?
- Fibre solubile – ovăz, fasole, linte (formează un gel care împiedică absorbția colesterolului).
- Grăsimi nesaturate – ulei de măsline, nuci, avocado, pește gras.
- Fructe și legume – bogate în vitamine și minerale.
Ce alimente cresc colesterolul rău?
- Grăsimi saturate – carne procesată, unt, smântână, ulei de cocos, ulei de palmier.
- Alimente ultraprocesate – bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase.
Ouăle și fructele de mare cresc colesterolul?
Colesterolul din alimente (ex. ouă, fructe de mare, organe) are un impact redus asupra colesterolului din sânge.
Problema principală este grăsimea saturată, nu colesterolul alimentar.
Dacă statinele nu sunt suficiente, ce alte opțiuni există?
Statinele sunt sigure și reduc colesterolul cu aproximativ 50%. Dacă colesterolul rămâne prea ridicat, medicul poate recomanda inhibitori PCSK9, care ajută ficatul să elimine LDL-ul mai eficient, scrie theguardian.com.
Concluzie: Menținerea colesterolului în limite sănătoase implică o combinație de dietă echilibrată, exerciții fizice și, dacă este necesar, medicamente. (sursa)
