De ani de zile, rețelele sociale sunt considerate o forță de influență majoră asupra alegerilor politice.
Facebook a fost acuzat că a contribuit la victoria lui Trump (prima) și la succesul Brexitului.
Acum, se afirmă că TikTok modelează opțiunile electorale ale tinerilor, inclusiv în România.
Dar cât de adevărată este această teorie? Poate o platformă digitală să fie „motivul” pentru care oamenii votează într-un anumit fel?
Instrument, NU cauză!
A spune că Facebook sau TikTok sunt „motivele” pentru care oamenii votează este o exagerare periculoasă.
Aceste platforme sunt, în esență, instrumente – medii prin care circulă informația. Ele pot influența percepțiile, dar nu sunt cauza principală a deciziilor politice.
Studiile confirmă că mass-media (incluzând social media!) modelează percepțiile alegătorilor prin selecția informațiilor distribuite. Totuși, alegerile fiecărui individ sunt rezultatul unui cumul de factori: experiențe personale, valori culturale, statut socioeconomic și interacțiuni din lumea reală.
TikTok și prezența la vot
Un aspect esențial este dacă utilizatorii activi ai TikTok chiar participă la vot.
În România, nu există date clare care să arate câți dintre cei care consumă conținut politic pe TikTok își exprimă opțiunile la urne. Un studiu recent sugerează că utilizatorii rețelelor sociale sunt mai predispuși să se implice în activism online, dar acest lucru nu se traduce neapărat în participare electorală.
Așadar, chiar dacă TikTok contribuie la crearea unui spațiu de, hai să zicem, dezbatere, nu există dovezi concludente că acesta transformă like-urile în voturi.
Studii și corelații
Cercetările privind impactul social media asupra votului sunt mixte.
Unele studii sugerează că expunerea la informații politice pe rețelele sociale nu determină neapărat schimbări semnificative de opinie.
În schimb, există indicii că influencerii politici pot influența percepțiile publicului, determinând partidele să-și ajusteze strategiile.
Cu alte cuvinte, social media nu creează alegători noi, ci doar reconfigurează felul în care politicienii ajung la ei.
Confirmare, NU conversie
Una dintre cele mai mari contradicții ale ideii că social media „convinge” oamenii să voteze într-un anumit fel este natura algoritmilor.
Aceste platforme funcționează ca bule de filtrare – spații în care utilizatorii sunt expuși mai ales la opinii care le confirmă convingerile existente (!!).
În loc să schimbe radical opiniile, TikTok, Facebook sau Twitter tind să le consolideze. Astfel, social media nu joacă un rol activ în conversia alegătorilor, ci mai degrabă în întărirea ideilor pe care aceștia le aveau deja.
Mai multă nuantare, mai puțină panică!
Social media este un factor în procesul decizional, dar nu poate fi considerată cauza principală a votului.
Dacă Facebook ar fi fost „de vină” pentru Brexit, iar TikTok ar fi „vinovat” pentru schimbarea tendințelor electorale, atunci ar trebui să acceptăm ideea că oamenii sunt simpli receptori pasivi ai informației.
În realitate, votul este un act complex, influențat de multiple variabile. În loc să ne temem de puterea platformelor digitale, ar trebui să ne concentrăm pe educația media și pe promovarea gândirii critice. Doar astfel putem depăși simplificările periculoase despre influența social media în politică.
Evident, NIMENI nu va face asta.
Dar! Dacă sunteți atât de convinși de atotputernicia TikTok, cum se face că nu funcționează de fiecare dată? Cum se face că alegerile (DACĂ sunt libere…) încă mai creează emoții și surprize?
Bun. Veți spune, poate, că dacă mai mulți actori folosesc același instrument, evident, rezultatele generate au anumite probabilități.
Okay. Ce cred eu că pierdeți din vedere este modul diferit în care aceeași actori folosesc același instrument.
Contează CE spui, nu UNDE spui! Contează prea puțin că e TikTok (evident, nu ignor potențialul de multiplicare) sau, cum spuneam, o frunză de arțar, sau un taburet pe care te urci și vorbești în piață.
Da, tehnologia se schimbă. Ce nu se schimbă însă e faptul că oamenii funcționează pe bază de MESAJ și de EMOȚIE. Iar emoția, oricât am vrea să credem altfel, nu poate fi creată decât tot de oameni.
La fel ca și crimele. Arma poate sta cuminte în dulap. Depinde cine și cum o folosește.
