În cele opt luni ale anului 2024, prețul aurului a înregistrat creșteri importante, depășind cel puțin deocamdată avansurile înregistrate începând cu anul 2020, în termeni procentuali. Metalul prețios este văzut ca o protecție împotriva crizelor, iar majorările din acest an pot fi puse inclusiv pe seama tensiunilor geopolitice, explică pentru Ziare.com Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.
Călin Căciuleanu: La nivelul planetei, băncile centrale dețin o parte importantă a aurului existent la suprafață. Din fiecare 100 de grame de aur, băncile centrale dețin 17 grame, iar totalul rezervelor înmagazinate sub forma metalului galben a crescut cu 8% din 2019 până în 2023, conform organizației mondiale care monitorizează trendurile metalului prețios.
“Practic aurul nu are inflație, prin urmare trebuie să ne gândim în termeni reali cum a evoluat prețul aurului. Orice creștere a cantității de bani automat duce la o majorare a prețului aurului, ceea ce s-a și întâmplat – s-a mărit puternic cantitatea de monedă din economie în anii trecuți și era normal să se ajusteze prețurile mărfurilor la această nouă cantitate de bani. Deci, văd mai degrabă acest lucru (ca sursă a creșterii prețului – n.r.)”, spune Codirlașu.
În același timp, anul acesta stă sub imperiul conflictelor geopolitice care antrenează marile puteri. Iar incertitudinile pe care acestea le cauzează la nivel comercial fac investitorii mari să se refugieze într-o oarecare măsură în aur.
“Sunt destul de multe tensiuni la nivel global care fac diverșii investitori instituționali să cumpere aur pentru a se proteja, în caz că vine ceva mai rău. La nivel geopolitic, mă refer la războiul din Ucraina, la războiul din Orientul Mijlociu și la un posibil război în Taiwan”, completează vicepreședintele CFA România.
Băncile și-au crescut rezervele, investitorii se pregătesc de bani ieftini
Rezerva de aur a Băncii Naționale din România este de 7,45 miliarde de euro, la nivelul prețurilor de la începutul lunii august, arată banca centrală într-un comunicat. Metalul prețios constituie peste 10% din rezervele totale ale României, compuse în principal din dețineri de monedă străină. România este pe locul 21 în clasamentul mondial al valorilor rezervelor de aur, conform unui top publicat de Consiliul Mondial al Aurului la 2 august.
La nivel mondial, lumea investițiilor gravitează în continuare în jurul dolarului american. Astfel, deciziile care afectează cea mai mare economie a lumii au efect aproape imediat în alte țări. Recent, conducerea Rezervei Federale a indicat că este gata să coboare rata dobânzii de referință, iar marii investitori pariază pe cum ar urma să arate scăderea. Similar, așteptările analiștilor sunt ca și Banca Centrală Europeană să urmeze același mod de a acționa, după ce inflația din zona euro a încetinit în luna iulie.
Așteptările de ieftinire a creditului – și potențialul imbold economic care se prefigurează – pot duce la noi creșteri ale aurului, după ce metalul prețios a atins vârful istoric în raport cu dolarul american. La 20 august, uncia monetară de aur a depășit 2.525 de dolari americani. La momentul redactării acestui material, prețul este în jur de 2.500 de dolari, conform unui grafic în timp real. De la începutul anului, aurul a crescut cu 21,3%, în timp ce în ultimii cinci ani cotația s-a majorat cu aproape 64%.
“O dobândă mică duce la creșterea prețului tuturor activelor financiare, inclusiv al aurului. Deci, nu văd o scădere semnificativă de la nivelul din prezent. Probabil, cotația se va învârti pe aici și apoi nici nu va mai crește; rămânem într-o economie cu inflație de peste 2%, atât în Europa, cât și în Statele Unite”, apreciază analistul financiar.
Creșterea prețului aurului a accelerat anul acesta. În 2020, pe fondul întreruperilor cauzate de pandemie, cotația acestui bun văzut drept sigur pe termen lung a sărit cu peste 21% în 12 luni. De la începutul lui 2024, prețul aurului raportat la dolarul american s-a majorat cu peste 22%. O privire de ansamblu arată că investițiile globale în aur au crescut aproape constant în ultimii 14 ani. Din 2010 până în 2023, investițiile private în lingouri și monede s-au mărit cu peste jumătate, atingând peste 44.200 de tone la finalul anului trecut, conform cifrelor adunate de Consiliul Mondial al Aurului.
Dintre categoriile de dețineri analizate de Consiliul Aurului, doar fondurile tranzacționate la bursă (Exchange Traded Funds, ETF-uri) și-au micșorat cantitățile de aur pe care le au. În 2020, aceste fonduri aveau peste 3.760 de tone de aur, o creștere de 900 de tone față de anul de dinainte de pandemie. Totuși, după acel an, cantitățile scad ușor, dar constant, diminuându-se cu 14% până la finalul lui 2023. Cumpărând acțiuni la aceste fonduri, investitorii pot achiziționa indirect mai multe acțiuni, mărfuri sau indici pe care fondurile le urmăresc.
“Practic, ETF-urile urmăresc ceea ce fac investitorii în ele. Dacă investitorii cumpăr ETF-uri, ETF-urile vor cumpăra pe partea cealaltă aur. Dacă investitorul ies din ETF-uri, acestea vând aur. Deci, ETF-urile asta fac, urmăresc prețul aurului și automat modifică și cantitatea în funcție de cererea și de oferta pe care le au, cu care se garantează acel ETF”, explică Adrian Codirlașu. (sursa)