Alegerile organizate ieri în Bavaria și Hesse s-au dovedit catastrofale pentru cele trei partide ale coaliției de guvernământ din Germania. Social-democrații (SPD) ai cancelarului Olaf Scholz, cândva cea mai puternică forță din landul Hesse, au înregistrat cea mai puternică înfrângere suferită vreodată, iar în Bavaria, procentul SPD a fost de doar 8,5%. În acelaşi timp, Verzii au înregistrat și ei pierderi mari, în timp ce FDP – al treilea partid din coaliția de guvernământ nu a reușit să treacă pragul de 5% în Bavaria pentru a obţine mandate în parlamentul local, iar în Hesse au reușit la limită, transmite Naftemporiki, citată de Rador.
În ambele landuri, Uniunea Creștin-Democrată/Creștin-Socială (CDU/CSU) s-a situat pe primul loc, dar surpriza a venit din partea extremei drepte Alternativa pentru Germania (AfD), care s-a afirmat ca a doua forță în Hesse, crescându-și semnificativ procentele. Şi în Bavaria, „Alegătorii liberi” de extremă-dreapta s-au situat tot pe locul al doilea, în pofida dezvăluirilor că liderul partidului și deputat în administraţia locală, Hubert Aiwanger, a fost responsabil de o broşură antisemită pe vremea când era elev de liceu. Broşura invita la participarea la un concurs cu titlul „Cine este cel mai mare trădător al patriei?”. Premiul I a fost „Un zbor liber prin hornul de la Auschwitz”!
„Agendă extremistă”
Concret, AfD, catalogat de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției drept susceptibil de a avea o „agendă extremistă”, a obţinut în Hesse 18,4%, cel mai bun rezultat de până acum la alegerile locale înregistrat în landurile vest-germane.
Alegerile de duminică au arătat clar că AfD nu mai este un fenomen est-german, „Populiștii și extremiștii de extremă dreaptă au atins un nou nivel şi în Germania de Vest, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum”. Frankfurter Rundschau consideră „îngrijorător faptul că AfD continuă să câștige procente de două cifre în parlamentele de land – chiar dacă unii se temeau de un viraj încă și mai dramatic către extrema dreaptă”.
TAZ pune ascensiunea extremei drepte pe seama politicii duse de guvernul lui Olaf Scholz cu privire la refugiaţi. „Politica de imigrație inconsecventă și pierderea controlului de către guvern asupra acestei probleme îi fac pe populiștii de extremă dreapta să se simtă confirmaţi”. Ziarul german chiar avertizează că ascensiunea extremei drepte se va vedea anul viitor, când vor avea loc alegeri în trei state din Germania de Est – Turingia, Saxonia și Brandenburg.
Desigur, vestea nu a fost bună pentru puternicul prim-ministru bavarez de centru-dreapta Markus Söder, deoarece creștin-socialii au apărut ca prima forță, dar cu cel mai mic procent din ultimii 73 de ani. De fapt, potrivit Suddeutsche Zeitung, Söder își vede zdrobite visele de a deveni următorul cancelar al Germaniei la noile alegeri federale.
Europa înclină spre extrema dreapta
Însă nu doar în Germania alegătorii înclină spre extrema dreaptă. Din Franța până în Italia, din Ungaria până în Suedia, se observă fenomene similare. Anul trecut, în Franța, Marine Le Pen a stabilit un nou record, obţinând 41,5% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În Ungaria, Fidesz a obţinut 54% la alegerile parlamentare, oferindu-i lui Viktor Orbán al patrulea mandat consecutiv la putere.
În Suedia, „Suedezii Democrați”, un partid anti-migraţie condus de Jimmie Åkesson, s-au clasat pe locul al doilea cu 20,5%. În alte părți ale Europei, partidele de extremă dreapta prind rădăcini în țări precum Portugalia, Spania și Finlanda, obținând un sprijin semnificativ și participând la guvernare, atât la nivel local, cât şi național. În Europa Centrală şi de Est, extrema dreaptă este în ascensiune în Estonia, Croația, România și Bulgaria.
„S-ar putea să ne aflăm la începutul unui nou ciclu de extremism de dreapta pe Bătrânul Continent”, a declarat un diplomat european pentru Naftemporiki. Războiul din Ucraina se numără printre cauzele proeminente ale acestui fenomen. Multe dintre aceste partide, precum RN-ul francez al lui Le Pen, Liga din Italia, partidul flamand Vlaams Belang, Chega din Portugalia și SPD-ul ceh, au criticat sancțiunile impuse Rusiei, argumentând că acestea dăunează în primul rând populației țării lor.
„În loc să slăbească extrema dreaptă, războiul din Ucraina a deschis noi oportunități politice pentru aceste partide. Retorica lor naționalistă și anti-sistem se întâlnește cu nemulțumirea politică tot mai mare a cetățenilor și cu dorința populară pentru o conducere autoritara și puternică”. În același timp, extrema dreaptă exploatează fricile economice ale alegătorilor din clasa muncitoare și din clasa de mijloc, care sunt cei mai afectați de consecințele economice ale războiului.
Frica de imigranți
Creșterea extremei drepte arată, de asemenea, o preocupare tot mai mare cu privire la migrație, identitatea culturală a Europei, islam și multiculturalism. Aceste probleme continuă să divizeze profund alegătorii europeni, după cum o demonstrează reacția împotriva migranților și refugiaților în majoritatea țărilor UE.
„La alegerile europene din iunie 2024, extrema dreaptă va fi probabil și mai ferm ancorată în peisajul politic. Sondajele naționale arată că partidele de extremă dreapta ar putea câștiga până la 180 de locuri în Parlamentul European, față de 130 în actualul parlament”, subliniază aceeași sursă pentru Naftemporiki.
Este de aşteptat ca marii câştigători să fie Fratelli d’Italia al premierului Giorgia Meloni, RN-ul lui Le Pen în Franța, AfD în Germania și Vox în Spania, urmând să obţină 27, 25, 18 și, respectiv, 9 locuri în noul Parlament European.
În Parlamentul European este de așteptat să intre și noi partide de extremă dreaptă: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Chega din Portugalia, Partidul Național din Slovacia, Democrații Danezi și posibil și Reconquête al lui Éric Zemmour în Franța.
Echilibru strategic
„În multe țări, partidele de extremă dreaptă au găsit un echilibru strategic între nevoia de a manifesta seriozitate în guvernare și politica extremă. Și-au moderat extremismul pentru a-și creşte impactul electoral și a câștiga puterea, în principal diminuându-şi euroscepticismul”, mai declară diplomatul european pentru Naftemporiki. Potrivit lui, aceste partide „își mențin ideologia tipic naționalistă și autoritară, combinată cu un populism anti-sistem, ceea ce le permite să beneficieze în continuare de nemulțumirea și furia alegătorilor”.
O astfel de deplasare a extremei drepte către „centru” a facilitat, în plus, cooperarea politică cu partidele de centru-dreapta din țări precum Italia, Finlanda, Suedia și Spania. Austria li s-ar putea alătura în curând și este posibil ca şi creștin-democrații germani să urmeze această cale periculoasă și să formeze alianțe locale cu AfD.
Dar și „transformarea” premierului post-fascist al Italiei, Giorgia Meloni, deschide ușa pentru o alianță mai largă a dreptei europene. Totuși, acest lucru depinde în continuare de exigenţele Partidului Popular European. Liderul PPE, Manfred Weber, a spus clar că viitorii aliați ai PPE ar trebui să respecte statul de drept și să sprijine fără echivoc Ucraina.
Sursa: Naftemporiki/ Rador Radio România/ Traducerea: Carolina Ciulu
