Senatul a adoptat astăzi proiectul de lege privind reglementarea pensiilor speciale – scrie senatorul bihorean Florian Bodog într-o postare pe blogul personal.
Pe scurt, spune Florian Bodog, noua lege prevede că:
1. nicio pensie de serviciu nu va mai putea depăşi venitul din activitate;
2. pensiile de serviciu nu se mai indexează cu valoarea salariilor în plată ci cu inflaţia; 3. pensiile mai mari decât salariul mediu, pentru partea de necontributivitate vor fi impozitate cu 15%;
4. nu se mai pot cumula mai multe pensii de serviciu.
Conform unui calcul prezentat de către Casa Națională de Pensii, vor exista scăderi de până la 81% ale pensiilor de serviciu.
Pe tema pensiilor, adaugă senatorul bihorean, am avut și o declarație politică în Senat în care m-am referit la aberațiile cu care trebuie să ne luptăm astăzi pentru a pune în ordine lucrurile în acest domeniu. Când spun aberații mă refer la prevederile și condiționările otrăvite introduse în secret în Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) de către foștii guvernanți de „dreapta” din USR și PNL.
În primul și primul rând, vreau să vă spun că nu pot fi de acord cu creșterea obligatorie a vârstei de pensionare.
Aceasta trebuie corelată cu speranța de viață, care în România este sub media Uniunii Europene. Este aberant să creștem vârsta de pensionare, când știm foarte bine că prea puțini seniori vor mai apuca să beneficieze de un drept pentru care au muncit toată viața. „Opțiunea” de munci până la 70 de ani, după împlinirea vârstei de pensionare, așa cum spun unii din PNL, există și în prezent. Dreptul la muncă este garantat de Constituție pentru toți cetățenii, deci și pentru pensionari. Cine vrea și poate să muncească, are și acum posibilitatea.
Prevederea privind creșterea „opțională” a vârstei de pensionare până la 70 de ani a fost trecută în PNRR de guvernul PNL-USR și este o inepție neconstituțională.
Dacă intenția unor ”progresiști” precum Cîțu, Turcan, Ghinea sau Barna a fost de a-i forța pe cei care au ajuns la vârsta de pensionare să renunțe la pensie pentru a putea munci, atunci este o chestiune profund incorectă și neconstituțională.
În afară de acest jalon, în PNRR mai găsim și o altă prevedere aberantă, cea privind egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați la 65 de ani, până în 2035.
În legea actuală a pensiilor nr. 263/2010 există deja, în Anexa 5, un grafic de creștere treptată a vârstei de pensionare la femei, la 63 de ani, până în 2030. Acest grafic pornește de la 59 de ani în 2011, a ajuns la 62 de ani în 2023 (anul trecut a fost 61 de ani și 9 luni) și urmează să ajungă la 63 de ani până în 2030. Conform prevederii din PNRR, introdusă de doamna Turcan de la PNL și useriștii neo-marxiști, acest grafic ar trebui modificat radical astfel încât vârsta de pensionare la femei să ajungă la 65 de ani, până în 2035.
Practic, sub lozinca egalității, PNL și USR au plănuit o formă mascată de creștere a vârstei de pensionare, de data aceasta cu dedicație pentru femei. Curat ”progresism”!
Apropo de vârsta de pensionare și abordarea pe care un guvern responsabil trebuie să o aibă, țin să vă supun atenției ce se întâmplă acum în Franța. Acolo, „reformele” care au fost promovate de guvern fără vot în parlament au generat ample proteste în stradă. Folosindu-se de puteri constituționale speciale, guvernul francez a forțat lucrurile pentru a ridica vârsta minimă de pensionare cu doi ani, la 64. Au rezultat ciocniri violente între protestatari și poliție în toată țara. Nu cred că acesta trebuie să fie modelul după care să acționăm și în România…
O altă aberație de „dreapta” din PNRR este și plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile. România nu poate fi singura țară din Uniunea Europeană care să condiționeze alocarea fondurilor de un anume plafon din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
Este de-a dreptul sinucigaș pentru societatea românească, și de aceea Ministerul Fondurilor Europene, care este responsabil pentru PNRR, trebuie să facă de urgență demersurile necesare pe lângă Comisia Europeană pentru a îndrepta această anomalie. Nu știu de ce nu a făcut-o până acum, pentru că aceasta este una dintre cele patru modificări majore ale PNRR pe care ministrul Marcel Boloș de la PNL le-a asumat și comunicat public încă de acum două luni.
Dacă această condiționalitate nu se modifică, României îi va imposibil în următorii 50 de ani să crească pensiile (restricția respectivă se aplică până în 2070) dacă nu va avea o creștere economică majoră. Și la cum evoluează astăzi economia și situația globală, este greu de crezut că în viitorul apropiat vom avea parte de astfel de creșteri majore…
În încheiere, aș dori să mă refer pe scurt și la problema pensiilor așa-zis speciale. Nu putem accepta sub nicio formă ca România să piardă bani europeni pentru că unii din PNL nu doresc să mai reformeze acest sistem profund incorect. Totodată, trebuie să avem un dialog rațional cu factorii de decizie din Comisia Europeană pentru a lămuri toate aberațiile care au fost scrise în PNRR de fosta guvernare. Trebuie să eliminăm inechitățile uriașe, care apar în cazul pensiilor ”speciale” foarte mari, dar în același timp trebuie să ne asigurăm că aceste schimbări nu vor conduce la destabilizarea unor sisteme critice pentru securitatea României. Nu în ultimul rând, a declarat Florian Bodog, calendarul de acțiune trebuie menținut astfel încât cererea de plată numărul 3 din PNRR să fie transmisă până la sfârșitul lunii aprilie. (sursa)