Asociaţia Cultural-Artistică Slash Light anunță vernisajul expoziției Perle Tradiționale, care va avea loc la Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Şincai” Bihor, Oradea – Str. Armatei Române Nr. 1/A, Corp C, Holul Polifuncţional al Bibliotecii, în data de 17 martie, de la ora 17.
Intrarea la expoziție, care se va desfășura în perioada 17-24 martie, este liberă.
Invitaţi speciali sunt “Ansamblul Motolla” care este alcătuită din actuali și foști elevi ai catedrei de canto muzică populară maghiară a Școlii de Artă Populară Francisc Hubic din Oradea, condus de doamna profesoară Anikó Brugós.
Expun: Szegedi Éva, Varga Bernadette, Mészáros Varga Erzsébet, Illés Andrea, Illés Imre, Viktor József, Mészáros Zoltán.
Obiceiurile populare tradiționale sunt de obicei împărțite în două grupuri. Unul include obiceiurile asociate celor trei momente principale ale vieții umane și antecedentele, respectiv consecințele acestora, iar celălalt include obiceiurile tradiționale care sunt reînnoite an de an la date marcante ale sărbătorilor populare. Primul grup este mai strâns legată de viața de familie, în timp ce al doilea grup este mai mult un fenomen social ale unui întreg popor, sau al unui trib.
Costumul popular din Ţara Călatei se caracterizează prin puritatea dată de simplitatea şi bogăţia culorilor, respectiv prin varietatea de forme. Îmbrăcămintea lor, deși prezintă asemănări în fiecare unitate de peisaj, diferă una de alta în fiecare sat.
Portul a devenit un simbol al localnicilor, contribuind la înfrumuseţarea zilelor de sărbătoare.
Costum popular femeiesc
Portul diferă în funcţie de vârsta femeilor. Fetele poartă părul împletit în două codiţe. Pe cap, de la confirmare (vârsta de 14 ani), ele poartă o frumoasă coroniţă cunoscută sub numele de murună (párta). Aceasta este bogat încărcată cu mărgele colorate, fiind purtată de fete până ce acestea se mărită. În spatele coroniţei sunt ataşate panglici colorate şi un ciucure de mătase. Cămaşa albă largă este pliată pe mâini şi cusută cu aţă roşie la umeri, încheieturi şi pe guler. Cămaşa femeilor mai vârstnice este cusută cu aţă albastră sau neagră. Peste cămăşi se poartă o vestă (pieptar) strânsă şi ornamentată. Şorţul femeilor este bogat ornamentat. Culoarea fustei diferă în funcţie de vârsta femeilor şi este ornamentată numai în partea superioară. Pe mâna dreaptă fetele poartă un batic mare, colorat. Cizmele femeilor sunt negre, dar pot fi şi de culoare roşie. Portul femeilor vârstnice nu acceptă culorile vii, fiind folosite culorile maro, verde, violet, negru.
Portul popular bărbătesc
Portul diferă în funcţie de vârsta bărbaţilor. Flăcăii poartă pălărie verde ornamentată cu un buchet de mărgele colorate şi cu o mulţime de fire albe ale unei plante de stepă numită árvalanyhaj. Cămaşa este albă, simlă fără modele şi foarte largă. Peste cămaşă se poartă un batic colorat aranjat sub formă triunghiulară. Pantalonii sunt albi, largi, pliaţi care dau aspectul unei fuste, acoperite în faţă cu un şorţ roşu sau albastru cu bobiţe. Cizmele flăcăiilor sunt de culoare neagră. Bărbaţii poartă pălărie verde sau neagră fără nici un ornament. Cămaşa albă pliată este simplă, fără modele. Vestonul bărbătesc numit bujka, este confecţionat din postav albastru închis, ornamentat în jurul nasturilor şi a buzunarelor cu mărgele negre. Pantalonii din material gros, de culoare gri sau verde, în partea superioară sunt largi, iar în partea care intră în cizme sunt strâmţi. Bărbaţii poartă cizme de culoare neagră. Iarna dar şi în zilele de sărbătoare, bărbaţii poartă o haină lungă de postav, un suman lung alb numit szűr. Acesta se poartă doar pe umeri iar în faţă se încheie cu o curea neagră. Reverele şi gulerul mare pătrat ce ajunge în spate până la talie, sunt bogat cusute şi decorate cu aplicaţii din postav negru. Decoraţiile au şi o încărcătură simbolică. În trecut frumuseţea şi somptuozitatea sumanelor se remarcau mai ales în zilele de sărbătoare şi la nunţi, când erau purtate de toţi bărbaţii.
Aceasta este prima staţie a unuia dintre proiectele mai mari ale asociației, care dorește să prezinte și ‘obiceiurile tradiţionale altor unități de peisaj’.
