Noua sesiune parlamentară din 2023 debutează cu un raport de forțe extrem de dezechilibrat. În timp ce coaliția PSD–PNL–UDMR are peste 60% din voturi, opoziția nu se poate uni nici măcar pentru o moțiune de cenzură, în timp ce numărul aleșilor neafiliați e mai mare ca niciodată.
Noua sesiune parlamentară a debutat cu schimbări în tabăra liberală care a promovat doi foști miniștri PNL în funcții de conducere. Astfel, fostul ministrul al Educației Sorin Cîmpeanu este noul vicepreședinte al Senatului, în timp ce fostul ministru al Digitalizării Florin Roman este vicepreședinte la Camera Deputaților.
În afară de PSD, aproape toate partidele care au intrat în Parlament în 2020 au suferit modificări majore în grupurile pe care le dețin la cele două camere ale parlamentului, cele mai mari pierderi regăsindu-se la PNL și USR. În urmă cu trei ani, după alegerile parlamentare, PSD avea 157 de parlamentari, PNL 134, USR 80, AUR 47 iar UDMR 30. În prezent, liberalii mai au 120 de aleși, în timp ce USR a scăzut la 64
Fărâmițarea PNL din parlament a început din octombrie 2021, după alegerile pentru șefia partidului câștigate de către Florin Cîțu. Atunci, Ludovic Orban anunța că demisionează din grupul parlamentar al liberalilor în formă de protest. După anunțul privind alianța dintre PNL și PSD, Orban a demisionat și din partid și a luat după el numeroși deputați și senatori, printre care Violeta Alexandru, Ion Ștefan sau Antonel Tănase.
Pierderi importante a suferit și USR, care, de la ieșirea de la guvernarea cu PNL, a suferit numeroase scandaluri interne. Punctul culminant a fost demisia lui Dacian Cioloș din USR, iar mai apoi anunțul acestuia privind formarea partidului REPER. Ultima demisie din USR a avut loc chiar în urmă cu câteva zile, când deputatul Daniel Gheba a anunțat că pleacă din partid pe motiv că se simte „sabotat” și „boicotat”.
Situația unică în parlament
Ca urmare a valului de demisii ori excluderi din partide, cum a fost cazul mai multor aleși de la AUR, parlamentul are cel mai mare număr de aleși neafiliați, și anume 35 de deputați și 6 senatori. Mai mult decât atât, opiniile divergente între partidele de opoziție face aproape imposibilă o colaborare între toate forțele, însemnând astfel că 2023 ar putea fi al doilea an la rând în care guvernul nu va fi pus la încercare printr-o moțiune de cenzură.
Pentru a depune o moțiune de cenzură este nevoie de minim 117 semnături, iar la ora actuală USR și gruparea lui Ludovic Orban adună 94 de persoane. Dacă la demers s-ar alătura și REPER-ul lui Cioloș, față de care liderul USR Cătălin Drulă a dat de înțeles de mai multe ori că nu vrea să discute, numărul ar ajunge la 105. Astfel, semnăturile lipsă ar putea veni doar de la AUR, care numără 39 de aleși.
Cum arată noua structură a parlamentului
Conform calculelor Ziare.com, noua structură a parlamentului din noua sesiune arată astfelȘ
PSD
48 (-1) mandate la Senat
108 (-2) mandate la Camera Deputaţilor
PNL
39 (-2) mandate la Senat
81 (-12) mandate la Camera Deputaţilor
USR
22 (-3) de mandate la Senat
42 (-13) la Camera Deputaţilor
AUR
12 (-2) mandate la Senat
27 (-6) la Camera Deputaţilor
UDMR
9 mandate la Senat
20 (-1) la Camera Deputaţilor
Forța Dreptei
4 mandate la Senat
16 mandate la Camera Deputaților
REPER
2 mandate la Senat
9 mandate la Camera Deputaților (ziare.com)
