Potrivit informațiilor notate în fișa proiectului de lege (nr. 8224) de pe site-ul Radei Supreme, documentul a ajuns înapoi în parlamentul ucrainean cu semnătura președintelui Zelenski joi, 29 decembrie.

Potrivit regulamentului Radei Supreme, parlamentul unicameral de la Kiev, legea semnată de președinte va fi publicată ulterior în ziarul „Vocea Ucrainei”, iar majoritatea prevederilor acesteia vor intra în vigoare după 6 luni.

Rada de la Kiev a adoptat noua lege privind minoritățile naționale din Ucraina în a doua lectură pe 13 decembrie, cu o largă majoritate de voturi. Ulterior, documentul a fost trimis la președinție.

Potrivit textului proiectului de lege publicat pe site-ul Parlamentului, reprezentanții minorităților naționale din Ucraina au dreptul la autoidentificare, libertatea de asociere publică și întrunire pașnică, libertatea de exprimare a opiniilor și credințelor, de gândire, de vorbire, de conștiință și religie, participare la viața politică, economică și socială, precum și la păstrarea identității culturale.

Documentul garantează, de asemenea, dreptul la folosirea liberă a limbii minorităților naționale în viața privată și publică, în forme orale și scrise, „în măsura în care nu contravine legii”.

Libertatea a semnalat, pe 22 decembrie, faptul că legea nu rezolvă problemele învățământului în limba română. Dimpotrivă, încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate. Acest lucru a fost întărit în discuțiile pe care reporterul Libertatea Marin Gherman le-a avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina.

Pe 4 aprilie, Volodimir Zelenski promitea, în discursul din Parlamentul de la București, deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina. Ministerul de Externe de la București a vorbit tocmai despre „lipsa unor consultări”.

Citeşte întreaga ştire: Zelenski a promulgat legea minorităților naționale din Ucraina, criticată dur de comunitatea românească și de MAE. Ce prevede și când intră în vigoare

Articolul precedentUltima țară care a intrat în UE devine, de la 1 ianuarie 2023, membră a Spațiului Schengen și a zonei euro
Articolul următorAurul, argintul și paladiul, cele mai tranzacționate metale de către români. Cum vor evolua în 2023