Gabriel Bejan: Cu ajutorul informațiilor de la instituțiile publice și a articolelor din presa olandeză ne putem face o imagine despre cum arată traficul de droguri, corupția și crima organizată din portul olandez Rotterdam, care adesea este comparat cu Constanța.
Când vine vorba despre intrarea României în Schengen și despre opoziția Olandei, un subiect este adus frecvent în discuție: invocarea portului Constanța ca un potențial pericol pentru Rotterdam.
Există, cumva, această legendă urbană cum că portul nostru la Marea Neagră ar putea încurca în vreun fel tranzitul mărfurilor prin cel mai mare port european, după ce România va intra și ea în spațiul de liberă circulație.
Comparația este ridicolă, fie și doar dacă ne uităm la cifrele seci ce arată, de exemplu, că terminalul pentru containerele de marfă din Rotterdam se întinde pe 125 de kilometri pătrați și dă de lucru la 180 de mii de angajați. În plus, în 2021, prin portul olandez au trecut 435 milioane de tone de marfă și 120 mii de nave.
Prin comparație, portul Constanța face parte dintr-o ligă inferioară, fiind pe locul 11 în UE, cu doar 49,8 milioane tone de marfă (și cu o întindere de doar 13 kilometri pătrați).
Mai există și alte elemente care subliniază diferența dintre cele două porturi, unele mai cunoscute, altele mai puțin. Ce nu s-a făcut însă probabil niciodată este o comparație în ceea ce privește cantitatea de droguri care tranzitează cele două porturi și problemele întâmpinate de autoritățile din cele două state pentru a lupta cu crima organizată, corupția și traficanții.
Subiectul mi se pare cu atât mai relevant în contextul în care Parlamentul olandez a votat recent o rezoluție în care nu recomandă aderarea României la Schengen, invocând „problemele persistente legate de corupția și crima organizată”. Din acest motiv, se spune în textul rezoluției, paza frontierelor UE ar putea fi slăbită, iar de aceasta depinde securitatea întregii zone de liberă circulație.
Fără a minimaliza în vreun fel problemele României, voi încerca în cele ce urmează, folosind informații oficiale de la instituțiile olandeze, precum și din presa din această țară, să arăt cu ce se confruntă portul Rotterdam pe subiectul traficului internațional de droguri. Doar pentru că lucrurile arată mai interesant când sunt puse în context.
Când vorbim despre „capturi de droguri în Rotterdam”, de fapt, despre ce vorbim?
Spre deosebire de România, instituțiile publice olandeze sunt foarte transparente și organizate în ceea ce privește informațiile de interes public. Astfel, de pe site-ul Ministerului Public din Olanda ((Openbaar Ministerie) aflăm că în 2021 autoritățile au capturat nu mai puțin de 72,8 tone de cocaină în portul Rotterdam. Valoarea pe stradă a drogurilor confiscate doar în portul olandez s-ar ridica la 3,5 miliarde de euro.
Dar autoritățile spun că „acesta este doar vârful aisbergului”, remarcând faptul că, după această captură impresionantă, prețul cocainei vândute pe străzile din Olanda nu a crescut deloc, ceea ce înseamnă că oferta este în continuare satisfăcătoare.
De asemenea, important de precizat este că doar 10 % din cocaina care intră prin Rotterdam rămâne în Olanda, restul ajungând pe piața europeană.
Ce mai spune parchetul olandez (Ministerul Public) despre traficul de droguri din Rotterdam?
În 2021, echipe mixte formate din procurori, vameși, polițiști de frontieră etc au făcut 194 de anchete și 62 de arestări. Tot anul trecut, printr-o colaborare cu British National Crime Agency (NCA), echipa olandeză a găsit 1500 kilograme de heroină într-un container, aceasta fiind cea mai mare captură de heroină care a avut loc vreodată în Țările de Jos.
În ceea ce privește metodele prin care cocaina ajunge în țară, „containerele frigorifice cu banane rămân o ascunzătoare populară pentru traficanții de cocaină”.
Ministerul Public menționează corupția ca fiind una dintre marile probleme în combaterea traficului de droguri: „Fără ajutor din interiorul portului, infractorii nu pot face nimic. Angajații portuari corupți și funcționarii publici afectează integritatea și siguranța nu numai a portului Rotterdam, ci și a Olandei”.
O altă problemă remarcată, care între timp a fost rezolvată, a fost aceea a pedepselor foarte blânde pentru persoanele descoperite în zonele autorizate ale portului.
Până la modificarea așa-numitei „Legi a opiumului”, acestea, dacă erau prinse și nu aveau droguri asupra lor, scăpau cu o amendă de 95 de euro. După modificarea legii, persoanele care sunt depistate în locuri neautorizate din port pot fi trimise la închisoare chiar și pentru doi ani.
De ce este importantă această modificare?
Aflăm răspunsul din articolul „Chiar și tinerii de 14 ani scot ilegal cocaină din port: „recompensă de 30 mii de euro”, publicat de RTL News, care explică faptul că cei care scoteau drogurile din port petreceau acolo uneori chiar și mai multe zile, în adevărate containere-hotel, până când primeau informația că „marfa” lor a sosit.
„Drogurile capturate reprezintă probabil doar o fracțiune din toată cocaina care intră în în port prin containere”, scrie publicația, care mai remarcă faptul că „acești băieți nu sunt cea mai mare problemă în portul Rotterdam, atâta vreme cât informațiile ajung la ei de la angajații corupți din port sau de la ofițerii vamali”.
„Putregaiul este profund”, spune în același articol avocatul Landsman: „Corupția în port și vamă joacă un rol major. Se fac permise de acces false, camerele sunt întoarse de agenții de securitate, containerele sunt marcate. Lumea drogurilor este integrată în port”.
În ceea ce privește arestările, Ministerul Public din Olanda spune că numărul acestora a crescut în 2021 cu 42% față de anul anterior.
Chiar și site-ul Port of Rotterdam remarcă faptul că traficul de droguri merge mână în mână cu corupția, amenințările, infracțiunile cu violență. Companii din port se tem că angajații lor ar putea fi recrutați sau intimidați de cei care ridică drogurile, o practică care a devenit foarte obișnuită. Mulți dintre aceștia își caută de lucru în altă parte de frică, scrie site-ul menționat.
Dar nu numai Rotterdam este afectat de corupție. Pentru că în ultimii ani, controalele și măsurile de prevenire s-au înmulțit aici, o parte din traficul de droguri s-a mutat în alte porturi.
Tot din presa olandeză aflăm că primarul localității unde se află portul Vlissingen s-a declarat șocat de amploarea corupției aflată în conexiune cu traficul de droguri. „Cum e posibil să intre cantități atât de mari fără ca angajații portului să nu vadă?”, se întreabă primarul.
„Traficanții de droguri controlează pur și simplu întregul proces logistic (din port)”, explică și procurorul van den Oever, citat de ziariștii olandezi.
Dar ca să ne întoarcem la portul Rotterdam, site-ul oficial al Ministerului public olandez scrie și cum au evoluat capturile de cocaină în ultimii ani.
Dacă în 2021 vorbim de o cantitate de 72,8 tone, cu un an înainte echipele de anchetatori au interceptat 40,6 tone, iar în 2019 cantitatea a fost de 33,7 tone, adică dublu față de 2018, când olandezii au interceptat doar 18,9 tone de cocaină.
În ceea ce privește metodele de a introduce cocaina în țară, dacă în 2021 bananele au fost preferate de traficanți, în anii anteriori drogurile au fost transportate mai degrabă în containerele cu mașini sau în cele cu medicamente și produse medicale.
O captură specială a avut loc, în Rotterdam, în 2019: este vorba despre metamfetamină și ketamină, descoperite în cutii de pulpe de pui congelate și care erau destinate pieței britanice, în valoare de zeci de milioane de euro.
În ceea ce privește investițiile în combaterea traficului de droguri, dintr-un alt ziar din Țările de Jos aflăm că primarul din Rotterdam a primit anul acesta 5,1 milioane de euro pentru a-i folosi în lupta împotriva traficului de droguri. „Suntem accesibili comerțului din toată lumea dar acest lucru este un avantaj și pentru infractori. Acest lucru este inacceptabil”, spune ministrul Justiției din această țară.
Aș mai menționa aici și resemnarea unui procuror olandez care spune că traficul de droguri nu este posibil fără complicitatea angajaților companiilor din port, a paznicilor sau chiar a funcționarilor guvernamentali. Acesta recunoaște că „ambiția de a câștiga războiul cu drogurile este inutilă”.
Portul Constanța e într-o altă ligă decât Rotterdam și la traficul de droguri
La fel ca și în cazul tranzitului de mărfuri, datele arată că portul Constanța se află totuși într-o altă ligă decât Rotterdam și în ceea ce privește traficul de droguri.
De pildă, un raport făcut de The Global Initiative Against Transnational Organized Crime, citat de Europa Liberă, numește portul Constanța „una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud”.
Dacă ne luăm după rapoarte, am putea spune că toată această parte a Europei se află într-o ligă inferioară comparativ Rotterdam.
Raportul spune că, de exemplu, că între anii 2018 și 2021, aproximativ opt tone de cocaină au fost capturate în porturile Europei de Sud-Est.
Opt tone de cocaină în patru ani, comparativ cu 72,8 doar în 2021, în Rotterdam. Sunt relevante aceste cifre.
Cea mai mare captură de cocaină din portul Constanța a fost în 2016, când au fost depistate 2,3 tone de cocaină într-un container din America de Sud. Iar în 2021 au fost trimiși în judecată opt traficanți de droguri care au dus în portul Constanța 1,4 tone de heroină (cea mai mare captură de heroină din România).
Există, desigur, probleme cunoscute în portului Constanța, una dintre acestea fiind lipsa unei infrastructuri adecvate de control. O mare parte a containerelor sunt controlate la mână, după ce un angajat al Vămii decide că un container prezintă un risc mai ridicat să aibă ascunse produse ilegale, scrie Europa Liberă România.
„Locația sa și unele elemente criminogene, inclusiv corupția la scară largă în rândul funcționarilor vamali și al portului ofițerii de conducere, au făcut din port un magnet pentru rețelele criminale românești și străine”, spun reprezentanții organizației internaționale, citați de aceeași publicație.
În concluzie, e bine că problemele din granițele românești sunt puse pe tapet, doar astfel pot fi rezolvate.
Dar nu strică totuși să privim aceste probleme și într-un context mai larg. Sau să ne uităm și la cifrele seci, nu doar la partea politică a problemei. Ca să înțelegem unde suntem cu adevărat, nu unde spun alții că suntem. (HotNews.ro)
