Seceta afectează și sistemul energetic. Debitele râurilor sunt în scădere, iar contribuția hidrocentralelor la producţia naţională a scăzut chiar şi la jumătate faţă de normal. În locul energiei hidro, care este mai ieftină, autoritățile sunt nevoite să apeleze tot mai mult la energia eoliană, nucleară și la cea pe bază de cărbune.
În ultima săptămână, Dunărea a pierdut la Galați 40 de cm. La Baziaş, la intrarea în țară, debitele fluviului au scăzut la un nivel de aproape două ori mai mic decât normalul perioadei, adică s-a ajuns la 2800-3 100 m.c./s.
„Este afectată și producția hidrocentraleilor Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2, undeva la 700 de MW/h, cu 500 MW/h la Porțile de Fier 1 și în jur de 150 Mw/h la Porțile de Fier 2, cu tot cu barajul Gogoșu”, susține Cristinel Popescu, președintele Sindicatului Porțile de Fier, pentru TVR.
Seceta afecteză alarmant, sistemul național de energie
Scăderea debitelor Dunării e o problemă în plus, în condițiile în care unele utilaje funcționează la jumătate din capacitate, până la sfârșitul anului, din cauza unor probleme tehnice. Și râurile Siret și Bistrița au debitele puternic scăzute din cauza secetei. Deși hidrocentralele din regiune funcționează cu apă din lacul de acumulare Izvorul Muntelui, tot apar probleme.
„Debite foarte scăzute se înregistrază pe râul Siret și avem undeva la 14% din debitele multianuale, iar pe râul Bistrița avem undeva la 25%”, a spus, pentru TVR, Isabela Nedelcu, director sucursala Hidrocentrala Bistrița, Piatra Neamț.
Producția de energie hidro este în scădere la nivel național, iar autoritățile sunt nevoite să apeleze la alte surse. Sâmbătă la prânz, hidrocentralele asigurau doar 16% din producția de energie electrică a României ceea ce înseamnă, de două ori mai puțin decât media ultimilor ani, conform știrilor TVR. (sursa)
